Furnicile din Arizona, surprinse într-o relație neobișnuită de curățare reciprocă
O descoperire științifică recentă aduce în prim-plan un comportament inedit în lumea insectelor. Cercetătorii au observat o interacțiune neobișnuită între două specii de furnici în deșerturile din sud-estul statului Arizona, SUA. Furnicile Pogonomyrmex se lasă „curățate” de furnicile mai mici, Dorymyrmex, într-un fenomen care amintește de peștii din oceane.
O colaborare inedită în lumea furnicilor
Entomologul Mark Moffett, cercetător asociat la Smithsonian National Museum of Natural History, a făcut o descoperire remarcabilă. Acesta a observat cum furnicile Pogonomyrmex se adună cu mandibulele zimțate larg deschise în fața cuiburilor furnicilor Dorymyrmex. Spre surprinderea cercetătorului, furnicile mai mici nu reprezentau o amenințare. Dimpotrivă, acestea se urcau pe furnicile mai mari și le lingeau și „ciuguleau” suprafața corpului.
Moffett compară acest comportament cu cel al peștilor marini mici care curăță pielea moartă și paraziții de pe pești mai mari, inclusiv de la prădători precum rechinii. „Această nouă specie de furnică este echivalentul din lumea insectelor al peștilor curățători din ocean. Furnicile Pogonomyrmex, deși pot fi periculoase, le permit vizitatorilor să le curețe chiar și între mandibulele deschise”, a declarat Moffett. Observațiile au fost făcute în timpul unei vizite la o stație de cercetare din Munții Chiricahua.
Inițial, Moffett a presupus că este vorba despre un act de agresiune între cele două specii. Însă, după o examinare atentă, a dedus că furnicile mai mari păreau să caute atenția celor mici, vizitându-le cuiburile și lăsându-le să le curețe.
Beneficiile reciproce ale acestei interacțiuni
De-a lungul mai multor zile, cercetătorul a documentat cel puțin 90 de furnici Pogonomyrmex fiind „îngrijite” de furnicile Dorymyrmex. Procesul începea când furnica Pogonomyrmex se apropia de cuibul celeilalte și rămânea rigidă, cu mandibulele deschise. Furnicile Dorymyrmex inspectau minuțios corpul furnicilor mai mari, folosindu-și organele bucale asemănătoare unei limbi pentru a linge întreaga suprafață a corpului. Furnica mare tolera intervenția celor mici fără să muște.
Momentan, nu este clar care sunt beneficiile exacte ale acestei relații pentru fiecare specie. Moffett presupune că furnicile „curățători” consumă particule minuscule bogate în calorii, îndepărtate de pe corpul celor mari. De asemenea, interacțiunea ar putea aduce beneficii și furnicilor Pogonomyrmex, ajutându-le să scape de paraziți.
Pentru a înțelege mai bine avantajele acestei interacțiuni, Moffett sugerează cercetări viitoare pentru a verifica dacă acest comportament reduce infecțiile sau influențează microbiomul uneia dintre specii. Studiul care prezintă această descoperire a fost publicat în revista Ecology and Evolution.
