Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit joi un precedent important în modul de abordare a violenței domestice, condamnând Slovacia pentru modul în care aceasta tratează cazul unui bărbat acuzat de abuz asupra soției sale. Decizia vine în urma unui proces în care, în ciuda faptului că martorii au relatat în detaliu suferința și trauma provocată victimei, justiția slovacă a pronunțat trei achitări succesive pentru agresor, ceea ce a fost considerat de CEDO ca o încălcare a drepturilor fundamentale ale victimei și o interpretare insuficientă a contextului continuu al violenței domestice.
Decizia CEDO: Necesitatea luării în considerare a “contextului” și a caracterului “continuu” al violenței
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat că răspunsul sistemului judiciar trebuie să se adapteze specificului fenomenului de violență domestică, mai ales atunci când acesta este persistent și sfidează soluții rapide sau simple. În hotărârea pronunțată, instanța europeană a subliniat că „răspunsul judiciar la violența domestică trebuie să ia în considerare contextul” și, în special, „caracterul său continuu”. Aceasta înseamnă că, în fața unor situații de abuz repetate, instanțele trebuie să analizeze dacă investigațiile și pedepsele sunt proporționale și adecvate pentru a curma ciclul de violență, chiar dacă probele concrete par să fie mai puțin concludente sau chiar dacă agresorul a fost achitat în trecut.
Slovacia, criticată sever pentru modul de gestionare a cazului
Cazul concret care a dus la această decizie a fost cel al unui bărbat slovac, acuzat de violență continuă împotriva soției sale. În ciuda declarațiilor martorilor ce atestau cu claritate calvarul trăit de femeie și a faptului că agresorul fusese deja condamnat anterior pentru acte de violență, judecătorii slovaci au emis trei decizii de achitare. În opinia CEDO, acest comportament nu a fost doar o eroare procedurală, ci a reprezentat o lipsă de sensibilitate față de realitatea acută a violenței domestice, precum și o interpretare prea restrictivă a legislației naționale.
Contextul legislativ și critici la adresa sistemului judiciar slovac
Decizia CEDO a venit și ca o critică indirectă la adresa sistemului juridic slovac, care pare să fi adoptat o abordare normativă puternic formalistă în astfel de cazuri. În trecut, Slovacia a fost acuzată de către organizații ale drepturilor omului pentru că nu a reușit să pună în aplicare în mod eficient legislația menită să protejeze victimele violenței domestice. În cazul de față, instanțele slovace s-au concentrat pe probele concrete, ignorând însă complexitatea și persistenta fenomenului, ceea ce a permis agresorului să evadeze pentru o vreme de răspundere.
Repercusiuni pentru legislația națională și solicitări ale CEDO
Decizia CEDO pune presiune pe autoritățile slovace de a revizui modul în care tratează astfel de cazuri, recomandând ca sistemul judiciar să adapteze răspunsul penal la specificul violenței domestice, în special la caracterul “continuu” al acestor acte. În plus, hotărârea sugerează că legile naționale trebuie nu doar să fie clare pe hârtie, ci să reflecte și realitatea și complexitatea fenomenului, pentru a preveni astfel de situații în viitor.
Ce urmează pentru Slovacia și pentru alte țări din Europa?
După această decizie, se așteaptă ca Slovacia să procedeze la ajustări legislative și judiciale pentru a retina mai bine specificul violenței domestice și pentru a implementa măsuri mai eficiente de protejare a victimelor. De asemenea, decizia CEDO servește drept semnal pentru alte state europene, reevaluarea modului în care tratează cazurile de violență în interiorul familiilor fiind una din prioritățile instituțiilor europene pentru protejarea drepturilor omului.
Aceasta hotărâre marchează un pas important în evoluția jurisprudenței privind violența domestică, accentuând necesitatea unei abordări mult mai sensibile și adaptate situațiilor de abuz repetat și “continuu”. Într-un context european în care protecția victimelor a devenit o prioritate, astfel de decizii pot schimba pentru totdeauna modul în care justiția tratează cazurile de violență în familie, indicând un model pentru alte țări ce au încă de rezolvat probleme similare.
