Un nou pas spre digitalizarea identității românești pare a fi pe cale să devină realitate, odată cu implementarea portofelului digital de identitate, un proiect menit să transforme modul în care cetățenii gestionează și partajează documentele personale cu instituțiile statului și furnizorii de servicii. Această inițiativă, promovată intens în ultimele luni, vine cu promisiunea unui control sporit asupra datelor personale și cu un actualizator al modului în care se face relația digitală între cetățeni și administrație.
Portofelul digital, un pas revoluționar spre controlul datelor
Spre deosebire de fotocopiile și documentele fizice sau scanate care circulă necontrolat și pot fi ușor exploatate, portofelul electronic de identitate va permite utilizatorului să decidă ce informații poate partaja, în funcție de necesitate. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a explicat că, spre deosebire de documentele clasice, sistemul digital va oferi un control mult mai riguros asupra datelor, eliminând riscurile de expunere neautorizată. Când un cetățean va trebui să se legitimeze la poliția rutieră, spre exemplu, va putea transmite permisul digital printr-un simplu cod QR, având aceeași forță juridică precum originalul fizic, dar cu un plus de securitate și confort.
Un avantaj clar menționat este faptul că noul portofel va integra și cartea electronică de identitate, utilizată deja de peste 1,5 milioane de români pentru autentificare și înrolare în diferite servicii online. Această combinație digitală va simplifica și accelera numeroase proceduri parlamentare, administrative sau de securitate.
De ce nu mai apare domiciliul pe noul buletin electronic?
O schimbare care atrage dar și ridică unele semne de întrebare este eliminarea adresei din noul buletin electronic. Motivul oficial invocat de oficiali este respectarea principiului “data minimization” stabilit de GDPR, adică reducerea la minimum a datelor personale colectate și stocate. “Scopul a fost să demonstrăm faptul că multe servicii nu au nevoie de această informație reală pentru a funcționa”, a declarat Giulescu, reprezentantul MAI.
Cu toate acestea, situațiile în care cetățenii trebuie să depună acte suplimentare la ghișee pentru a dovedi adresa sunt încă frecvente, fapt ce indică faptul că administrația publică încă trebuie să-și adapteze infrastructura pentru a funcționa integral cu noua formulă digitală. În plus, majoritatea românilor încă nu sunt pe deplin conștienți de importanța protecției datelor personale sau nu percep această responsabilitate ca pe o prioritate, ceea ce poate constitui un obstacol în procesul de digitalizare.
Educația digitală, un factor critic pentru succesul proiectului
Experții atrag atenția că nivelul de conștientizare privind protecția datelor și utilizarea portofelului digital va dicta succesul întregii inițiative. Directorul Direcției pentru Date cu Caracter Personal a subliniat că protejarea datelor nu este doar responsabilitatea statului, ci și a fiecărui cetățean. “Utilizarea portofelului digital va deveni ceva firesc doar odată cu creșterea nivelului de educație în domeniul digital”, a explicat oficialul.
De altfel, lipsa de pregătire și reticența unor funcționari publici față de tehnologii avansate, precum inteligența artificială, rămân probleme majore în implementarea acestei platforme. În ciuda infrastructurii tehnice deja existente în multe instituții, Rezistența internă și lipsa empatiei pot întârzia adoptarea completă a soluției.
Testele europene și perspectivele de viitor
Pe plan internațional, România a demonstrat recent capacitatea tehnologică prin participarea la un exercițiu european pentru interoperabilitatea EUDI Wallet, în luna martie. La această inițiativă au luat parte 13 organizații, iar din cele 44 de teste efectuate, 36 s-au dovedit a fi de succes, confirmând compatibilitatea sistemelor naționale cu standardele europene. Un ioni importanți au venit și din partea companiei locale certSIGN, care a prezentat soluții ce se încadrează perfect în ecosistemul digital european.
Conform anunțurilor oficiale, portofelul digital pentru identitate ar putea fi finalizat încă din această toamnă, iar până în 2026, România trebuie să implementeze cel puțin un astfel de instrument funcțional, conform termenelor legale impuse de Ministerul Economiei și Digitalizării. Rămâne de urmărit dacă adaptarea infrastructurii și creșterea nivelului de conștientizare vor veni la timp, pentru ca această tehnologie să devină o realitate folosită zilnic de milioane de români, simplificând interacțiunea cu statul și sporind securitatea datelor personale.
