O analiză detaliată a mostrei aduse pe Pământ de misiunea NASA OSIRIS-REx de pe asteroidul Bennu dezvăluie noi informații despre interacțiunea apei și a materialelor organice în primele etape ale formării Sistemului Solar. Cercetările, publicate în jurnalul PNAS, arată că compoziția asteroidului este divizată în trei domenii chimice distincte, indicând un mod de circulație a apei restrictiv și inegal pe suprafața acestuia.
Descoperire privind structura chimică a asteroidului Bennu
Echipa condusă de Mehmet Yesiltas de la Universitatea Stony Brook a utilizat tehnici analitice avansate pentru a investiga probele prelevate de pe Bennu. Rezultatele au arătat că, la scară nanometrică, compoziția asteroidului nu este uniformă: există zone dominate de hidrocarburi în lanț deschis, regiuni bogate în carbonați și alte zone cu molecule organice complexe, conținând azot. Analizele spectroscopice au demonstrat că aceste domenii sunt foarte distincte, cu foarte puține suprapuneri.
Cercetătorii au evidențiat că prezența acestor regiuni sugerează un model de circulație a apei prin asteroid, în condiții restricționate. Astfel, apa nu a pătruns uniform, ci a circulat de-a lungul unor canale limitate, lăsând anumite zone relativ neatinse și păstrate în forma inițială. Distribuția concentrată a compușilor organosulf sprijină ipoteza că mineralele carbonatice s-au precipitat din fluide bogate în apă, indicație despre interacțiunea cu mediul acvatic în trecutul asteroidului.
Implicații pentru înțelegerea originii Sistemului Solar
Prezența distinctă a acestor domenii chimice sugerează că în timpul formării sale, Bennu a fost expus la condiții variabile de umiditate. Regiunile cu hidrocarburi și compuși cu azot sunt mai vulnerabile la alterare, ceea ce indică faptul că în anumite etape, aceste zone au rămas relativ uscate, în timp ce alte regiuni au fost modificate de apă.
Distribuția diferiților compuși chimici indică faptul că apa a curționat prin asteroid pe căi restricționate, modificând unele zone în timp ce alte regiuni au fost conservate. Aceste rezultate contribuie la înțelegerea modului în care asteroizii au fost formați și evoluat, oferindu-le cercetătorilor indicii despre condițiile din timpul formării Sistemului Solar.
Analiza probei de pe Bennu va fi comparată și cu datele provenite de pe asteroidul Ryugu, adus pe Pământ de misiunea japoneză Hayabusa2. Comparațiile pot ajuta la reconstructirea detaliilor de evoluție a acestor obiecte și la clarificarea rolului apei și al materialelor organice în formarea planetei Pământ și a altor corpuri cerești.
În anaune, rezultatele studiului reprezintă un pas important în înțelegerea proceselor chimice și fizice care au avut loc în prima etapă a Sistemului Solar. În prezent, cercetătorii urmăresc să aprofundeze analiza probelor, pentru a obține o imagine mai clară asupra modului în care aceste materiale au fost formate și transformate de-a lungul milioanelor de ani.
Pe data de 8 mai 2023, NASA a anunțat oficial că probele de pe Bennu au fost analizate cu tehnici de ultimă oră, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea de a descoperi detalii despre condițiile antice ale Sistemului Solar, care până acum fuseseră inaccesibile în detalii atât de fine.
