Conform Stiripesurse.ro: Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a analiza două sesizări cu miză importantă pentru politica de mediu și integritatea publică, ambele fiind legate de jaloane cruciale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deciziile judecătorilor constituționali ar putea influența direcția în care se îndreaptă țara în ceea ce privește conservarea biodiversității și combaterea corupției, precum și accesul la fonduri europene semnificative.
Miza fondurilor europene și legea biodiversității
Pe agenda CCR se află contestarea Legii biodiversității, introdusă de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) după adoptarea sa în Parlament. Această lege aprobă Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru conservarea biodiversității pentru perioada 2026-2030, un jalon esențial pentru PNRR. Eșecul îndeplinirii acestui angajament ar putea costa România aproximativ 972 de milioane de euro.
Legea vizează conservarea și restaurarea ecosistemelor, protejarea speciilor amenințate și utilizarea durabilă a biodiversității. De asemenea, include obiective privind extinderea rețelei naționale de arii protejate, aliniate cu țintele europene și globale. AUR a invocat nereguli în procesul legislativ, contestând modul în care Guvernul a transferat prevederile în Parlament, după ce o hotărâre guvernamentală inițială fusese retrasă pe fondul unor dispute politice interne, inclusiv cele legate de legalitatea actelor emise de un guvern interimar.
Legea integrității și impactul asupra aleșilor locali
Un alt subiect major pe masa CCR este noua Lege a integrității, atacată atât printr-o sesizare comună a senatorilor USR și PNL, cât și printr-o acțiune separată a primarului Capitalei, Nicușor Dan. Una dintre cele mai controversate prevederi vizează pierderea mandatului pentru aleșii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Această clauză, denumită „amendamentul Fritz”, a fost interpretată ca având ca țintă specifică primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare. Contestatarii invocă încălcarea principiului neretroactivității legii, susținând că sancțiuni noi nu pot fi aplicate unor fapte juridice deja finalizate sub legislația anterioară.
O altă prevedere contestată se referă la obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și interese. Legea extinde această obligație către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți”, formulare considerată prea vagă de către critici. Aceștia susțin că o astfel de prevedere, care implică publicarea informațiilor private ale unor persoane fără funcții publice, ar încălca dreptul la viață privată și standardele europene. Se speculează că această măsură ar viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.
Legea integrității reprezintă un jalon critic în PNRR, cu termen limită de promulgare 31 august. Respingerea sesizărilor de neconstituționalitate ar permite continuarea procesului legislativ și ar debloca fonduri europene. În caz contrar, legea ar putea reveni în Parlament pentru modificări, riscând să pericliteze, în același timp, angajamentele României față de Comisia Europeană. Decizia CCR va stabili dacă aceste legi, esențiale pentru accesarea fondurilor europene, vor intra în vigoare sau vor necesita ajustări legislative majore.
Sursa: Stiripesurse.ro
