Conform Digi24: Curtea Constituţională dezbate astăzi Legea integrităţii, cu mize mari pentru aleșii locali
Curtea Constituţională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a analiza sesizările de neconstituţionalitate referitoare la noua Lege a integrităţii. Actul normativ a fost atacat la Curte prin sesizări comune din partea a 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan.
Retroactivitatea sancțiunilor, în centrul discuției
Una dintre cele mai controversate prevederi contestate vizează retroactivitatea sancțiunilor. Noua lege stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior intrării în vigoare a acesteia, își vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituție, susținând că legea poate impune sancțiuni doar pentru viitor și nu poate aplica noi consecințe (pierderea mandatului actual) unor fapte și situații juridice deja finalizate sub legislația anterioară. Această prevedere a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, respectiv primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață, vizate de contestații
Cea de-a doua mare miză a contestațiilor se referă la obligația extinsă privind declarațiile de avere și interese. Noua lege impune depunerea acestor declarații și persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu definește clar ce înseamnă o astfel de relație, neprecizând durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune. Aceasta ar forța persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecți ai legii, riscând amenzi. Președintele și opoziția susțin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, fără funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, încălcând standardele CJUE și CEDO. Această formă este considerată un „viciu agravat” față de o Decizie anterioară a CCR, deoarece impune răspunderea unei persoane terțe pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura vizează partenera președintelui.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrităţii reprezintă un jalon critic în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are ca termen limită de promulgare data de 31 august. Reprezentanții social-democrați acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene, cu scopul de a-și proteja anumiți lideri. Contestatarii, pe de altă parte, afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” și că o lege viciată ar periclita oricum îndeplinirea jalonului PNRR în fața Comisiei Europene.
Precedente și avertizări internaționale
Disputa legislativă are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experți anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor poate încălca angajamentele internaționale ale României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în special în cadrul Raportului privind Statul de Drept.
Sursa: Digi24
