Un număr semnificativ de români intenționează să participe la slujba de Înviere anul acesta și preferă să petreacă Paștele acasă, conform unui sondaj recent. Trei din patru români au declarat că vor fi prezenți la ceremonia religioasă, subliniind importanța evenimentului în viața lor.
Paștele, Sărbătoare cu Rădăcini Religioase
Conform ultimului Barometru Informat.ro – INSCOP Research, majoritatea românilor, mai exact 73,4%, percep Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Această percepție este predominantă în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural sau urban mic. Sondajul a fost realizat în perioada 1-7 aprilie 2026.
În același timp, datele arată că 12,1% consideră Paștele o sărbătoare de familie, în timp ce 6,9% îl văd ca pe o tradiție culturală. Doar o mică parte dintre respondenți, 5,4%, îl percep ca pe o sărbătoare comercială, reflectând complexitatea modului în care românii asociază această sărbătoare cu diverse aspecte ale vieții.
Preferințe pentru Sărbătorile Pascale
Pe lângă participarea la slujba de Înviere, sondajul a evidențiat și preferințele românilor în ceea ce privește petrecerea sărbătorilor Pascale. Astfel, 76,2% dintre respondenți au declarat că își vor petrece Paștele acasă. Un procent de 9,6% au menționat că vor merge la rude sau prieteni, iar 2,5% au planificat o vacanță în țară. Numărul celor care intenționează să călătorească în străinătate este de 1,8%.
Interesant de remarcat este faptul că votanții PNL și USR, persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii capitalei și angajații la stat sunt mai predispuși să viziteze rudele sau prietenii. În schimb, cei care intenționează să plece în vacanță la țară sunt, în principal, votanții USR și persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 44 de ani.
Metodologia Sondajului
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, adică interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
