Companiile din industria de apărare românească riscă să beneficieze doar de o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare, în timp ce România se confruntă cu dobânzi uriașe. Spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, țara noastră ar putea achita dobânzi de aproape jumătate din suma totală împrumutată prin acest mega-program de înzestrare.
România și povara împrumutului SAFE
Programul SAFE (Security Action For Europe), cu un buget total de 150 de miliarde de euro, este conceput de Uniunea Europeană pentru a consolida industria de apărare europeană. România, cu o alocare provizorie de 16,680 miliarde de euro, a doua ca mărime după Polonia, intenționează să folosească aceste fonduri pentru modernizarea armatei și a structurilor de securitate. Suma este destinată achiziționării de echipamente militare, de la sisteme de armament individual la standarde NATO, până la infrastructură.
Din totalul alocat, 9,5 miliarde de euro vor merge către Armată, pentru achiziții precum sisteme de apărare antiaeriană, nave, radare, muniții și transportoare blindate. Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare vor primi 2,8 miliarde de euro, destinate aeronavelor medicale, dronelor și vehiculelor blindate ușoare. 4,2 miliarde de euro vor fi direcționate către infrastructură, inclusiv pentru finanțarea unor tronsoane din Autostrada Moldovei.
Riscurile localizării producției și efectele asupra bugetului
Experții și reprezentanții industriei de apărare își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea României de a localiza producția unei mari părți din echipamentele militare achiziționate prin SAFE, într-un termen limită. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cei 9 miliarde de euro care revin direct Armatei României, va atinge, cu tot cu dobânzi, 16 miliarde de euro.
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM, avertizează că, în cazul în care fabricile de tip greenfield (investiții de la zero) vor părăsi România, prejudiciile vor fi evidente. „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească.” Acesta a mai menționat că, în cazul părăsirii companiilor, România va trebui să ramburseze creditul pe o perioadă de 30-40 de ani, fără a beneficia de un beneficiu real.
Un test de inteligență economică
Expertul fiscal Veronica Duțu subliniază că programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. „Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale”, explică dânsa.
Pentru bugetul României, SAFE devine avantajos doar dacă banii atrași generează, în paralel, venituri fiscale suplimentare. În caz contrar, România riscă să se aleagă cu o datorie extinsă în timp, mai degrabă decât cu o politică industrială reală.
În următorii 45 de ani, România va trebui să ramburseze un împrumut de aproximativ 17 miliarde de euro, cu o dobândă totalizând între 7 și 8 miliarde de euro.
Sursa: Gândul
