Conform Stiripesurse.ro: Călin Georgescu a transformat comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un mesaj politic ce vizează România contemporană. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a comparat interesele Imperiului Habsburgic, pe care le consideră responsabile pentru asasinarea voievodului, cu „globaliștii anticreștini” din prezent, susținând că aceștia se tem de unitatea românilor.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Georgescu a descris pe Mihai Viteazul ca fiind un domnitor „iubitor de Hristos” și primul care a reușit, prin mijloace militare, unirea românilor. Mesajul a fost publicat duminică, 9 august, marcând 425 de ani de la uciderea domnitorului pe Câmpia Turzii.
De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”
Potrivit lui Călin Georgescu, Mihai Viteazul devenise un obstacol pentru Imperiul Habsburgic nu doar prin puterea sa politică și militară, ci mai ales prin simbolismul unirii românilor. Pornind de la această interpretare istorică, fostul candidat la Președinție a făcut o paralelă directă cu situația actuală a României.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Călin Georgescu. Această declarație reiterează o temă recurentă în discursul său public, referitoare la existența unor forțe externe ce ar urmări să submineze unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.
Georgescu: Nu doar voievodul trebuia eliminat, ci și ideea unirii
În viziunea lui Georgescu, asasinarea lui Mihai Viteazul nu a vizat doar eliminarea unui conducător incomod, ci și a proiectului politic pe care acesta îl reprezenta. Mihai Viteazul a reușit, în anul 1600, să aducă sub o singură conducere Țara Românească, Transilvania și Moldova, un eveniment ce a devenit ulterior un simbol major al unității românilor.
Voievodul a fost ucis pe 9/19 august 1601, lângă Turda, de un grup de mercenari, la ordinul generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost transportat în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul exact al îngropării trupului rămâne neconfirmat.
Apel la credință, rugăciune și unitate
Călin Georgescu a încheiat mesajul său într-o notă religioasă, corelând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul cu Evanghelia duminicii. El a subliniat că puterea românilor de a rămâne uniți nu se bazează doar pe un proiect politic, ci necesită sprijinul credinței, rugăciunii și postului. Fostul candidat la Președinție a invocat ideea grăuntelui de credință care poate muta munții, îndemnând românii la unitate reciprocă și la o relație puternică cu Dumnezeu.
Sursa: Stiripesurse.ro
