Conform Digi24: Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a familiei sale. Decizia magistraților Curții de Apel București infirmă astfel suspiciunile rezonabile indicate anterior de un judecător de la Tribunalul București.
Motivarea Curții de Apel București sugerează că tratamentul aplicat persoanelor din azilele lui Pașca, „cel puțin la prima vedere”, nu prezintă elemente specifice stării de sclavie sau lipsei de libertate ori aservirii. Teza exploatării victimelor nu poate fi susținută pe baza probatoriului administrat, consideră judecătorul. Pentru a proba exploatarea, procurorii ar fi trebuit să demonstreze că sumele primite din donații sau contribuțiile sociale au fost însușite de inculpați în scopul îmbogățirii personale, începând din 2020.
Asistență medicală de bază și deficiențe financiare
Potrivit Curții de Apel București, persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază, consultații periodice, inclusiv psihiatrice, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și sprijin în activitățile zilnice. Cei cu afecțiuni psihice erau integrați în diverse activități comunitare și beneficiau de servicii de igienă corporală și îmbrăcăminte curată.
Cu toate acestea, au fost identificate anumite deficiențe. Personalul de îngrijire avea un nivel educațional redus, unii pacienți nu au primit întotdeauna tratamentul medical corespunzător, iar unii pacienți contribuiau la administrarea propriilor medicamente. Numărul personalului de îngrijire era insuficient.
Judecătorul consideră că aceste lacune nu provin din exploatarea financiară a pacienților, ci din lipsa resurselor financiare suficiente pentru a asigura un tratament medical de calitate. Rechizitoriul DIICOT menționează că fiecare persoană cazată beneficia de aproximativ 498 de lei pe lună, o sumă considerată insuficientă pentru a acoperi cheltuielile cu hrana, îngrijirea medicală, medicamentele și celelalte necesități. „Practic, pentru întreținerea fiecărui pacient, inculpații aveau lunar circa 500 lei, donațiile în bani și mâncare (care nu au putut fi cuantificate) precum și pensia și beneficiile sociale ale acestora”, se arată în motivare. Judecătorul a subliniat că un asistent medical sau un îngrijitor calificat nu ar accepta un salariu minim pe economie în mediul rural.
Controlul conturilor și nevoile de bază
Faptul că inculpații retrăgeau sumele de bani de pe cardurile persoanelor internate nu constituie exploatare, în contextul în care aceste sume erau insuficiente pentru supraviețuire. Demersurile pentru eliberarea actelor de identitate, stabilirea unei adrese de domiciliu sau desemnarea unui tutore din rândul persoanelor controlate de inculpați sunt considerate, de judecător, măsuri logice și necesare pentru satisfacerea nevoilor persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu.
Obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap și deschiderea conturilor bancare, chiar dacă ulterior controlate de membrii grupului, nu au o semnificație specifică pentru procuror, în măsura în care inculpații asigurau cele necesare traiului pacienților. Astfel, Curtea de Apel București a considerat că acuzațiile DIICOT nu se susțin. Judecătorul a concluzionat că nu pot fi împărtășite indiciile temeinice privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.
Sursa: Digi24
