Conform G4Media: Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, obținând venituri suplimentare semnificative pe fondul crizei energetice declanșate de seceta severă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Unul dintre principalii beneficiari ai acestei situații este România, care a ajuns să importe masiv energie în serile recente, în special după oprirea Unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
România importă masiv din energia bulgărească
Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Iva Petrova, Bulgaria livrează zilnic între 32.000 și 33.000 MWh de energie electrică, volume considerate fără precedent. Petrova a declarat că situația dificilă din regiune s-a transformat într-un avantaj financiar pentru sistemul energetic bulgar, generând „milioane de leva în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit”.
România se confruntă cu probleme de aprovizionare, Unitatea 1 de la Cernavodă fiind oprită preventiv pe 28 iulie, din cauza nivelului scăzut al Dunării, care afectează sistemul de răcire. Deși Unitatea 2 a rămas conectată, parametrii necesită o monitorizare constantă. În acest context, Bulgaria a devenit o sursă crucială de energie pentru România, în special în orele de seară. Datele arată că pe 6 august, la ora 19:45, importurile nete ale României au atins aproximativ 2.240 MW, aproape o treime din consumul instantaneu, mare parte provenind din Bulgaria prin cele patru interconexiuni.
Bulgaria, „bateria Europei de Est” datorită stocurilor
Presa bulgară a subliniat transformarea țării într-o „baterie a Europei de Est”. Pe lângă cele două reactoare de la Kozlodui, care contribuie semnificativ la mixul energetic național, Sofia beneficiază de dezvoltarea accelerată a capacităților de stocare. Energia solară produsă ieftin în timpul zilei este stocată în baterii și livrată ulterior, seara, când cererea și prețurile cresc. Exporturile Bulgariei din luna iulie au atins un record istoric.
Ministrul Iva Petrova a precizat că peste 6 GW de sisteme de baterii au fost implementate în mai puțin de un an, inclusiv prin Planul de Redresare și Reziliență. Acestea permit o gestionare mai eficientă a discrepanței dintre producția fotovoltaică din timpul zilei și vârfurile de consum de dimineață și seară.
Diferențe în funcționarea centralelor nucleare
Sistemele de răcire ale centralelor nucleare din Bulgaria și România prezintă diferențe semnificative. La Kozlodui, circuitele de răcire sunt separate, reducând dependența imediată de nivelul Dunării. Centrala este monitorizată constant, iar autoritățile bulgare pot lua în considerare reducerea puterii dacă seceta persistă, însă în prezent unitățile funcționează normal.
Situația de la Cernavodă este mai problematică. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că, în cazul în care nivelul Dunării continuă să scadă, Unitatea 2 ar putea funcționa doar câteva zile fără măsuri suplimentare pentru asigurarea apei necesare răcirii.
În timp ce Bulgaria anunța venituri record din exporturi, Guvernul României a adoptat un cadru legal ce permite limitarea consumului industrial în intervalul orar 19:00-23:00, în caz de necesitate. Această măsură reprezintă o ultimă soluție, după posibilitatea pornirii capacităților de rezervă și reducerii sau anulării exporturilor. Ministerul Energiei a solicitat deja voluntar populației, companiilor și instituțiilor publice să reducă utilizarea energiei în același interval orar, până la sfârșitul lunii august, pentru a diminua presiunea pe sistem în orele de vârf, când producția fotovoltaică scade și dependența de importuri crește.
Sursa: G4Media


