Municipiului București îi revin 3,6 miliarde lei din veniturile rezultate din cota de 85% din impozitul pe venit colectat, conform unei hotărâri aprobate joi de către Consiliul General al Municipiului București. Decizia a fost luată printr-un proiect de buget pentru anul 2026, introdus pe ordinea de zi suplimentară, și adoptat cu 41 de voturi pentru. În ciuda acestei decizii, discuțiile legate de modul de distribuire a fondurilor și de modul de gestionare a bugetului continuă să fie tema principală a dezbaterilor politice și administrative din capitală.
Distribuirea veniturilor și controversele din spatele bugetului grass
Bugetul pe 2026 al Municipiului București a estimat venituri totale de aproape opt miliarde de lei, însă o parte semnificativă din aceste fonduri vor fi transferate primăriilor, conform formulei vechi. În aceste condiții, Bucureștiul va primi doar 3,6 miliarde de lei din impozitul pe venit colectat, reprezentând 45% din venituri. Proiecțiile bugetare indică faptul că diferența de venituri a fost repartizată către comunitățile locale, dar această repartizare nu a fost lipsită de controverse.
Criticile apar din partea unor politicieni și experți care susțin că această metodă nu reflectă necesitățile reale ale capitalei, având în vedere faptul că Bucureștiul este cel mai mare centru economic și administrativ din țară. Potrivit unor surse, opoziția a argumentat că bugetul nu este suficient pentru a face față provocarilor actuale, precum infrastructura, transportul sau serviciile publice.
Cătălin Drulă, deputat și fost ministru al Transporturilor, a exprimat public nemulțumirea față de modul în care bugetul a fost gestionat, criticând neaplicarea referendumului privind bugetul Capitalei. El afirmă că planurile pentru repartizarea fondurilor nu au ținut cont de voința exprimată de bucureșteni în cadrul consultărilor anterioare, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței procesului decizional.
Reacțiile politice și perspectivele pentru bugetul anual
Deși hotărârea a fost finalizată joi, există o diferență notabilă de abordare între actorii politici privind modul în care ar trebui distribuite resursele. Propunerile și criticiile continuă să domine discursul public și, în unele cazuri, au condus la solicitări de revizuire sau de modificare a legislației referitoare la alocarea fondurilor.
De asemenea, unele voci solicită clarificări suplimentare din partea autorităților competente, pentru a evita orice posibilă interpretare greșită a procesului de repartizare a banilor. În lipsa unor măsuri concrete de creștere a sumelor destinate capitalei, susținătorii acestora avertizează că orașul poate rămâne în continuare în urmă față de necesitățile reale ale populației și ale infrastructurii.
Primăria București a reafirmat angajamentul de a gestiona eficient fondurile atribuite și a anunțat că va monitoriza atent implementarea proiectelor prevăzute în buget pentru 2026. Totodată, s-au făcut deja primele planuri pentru prioritizarea investițiilor în domenii esențiale, precum transportul public, infrastructura rutieră și serviciile sociale.
Pe data de 2 ianuarie, structurile administrative ale capitalei vor începe \(deja\) discuțiile în privința alocării concrete a fondurilor și implementării proiectelor majore, în concordanță cu hotărârea aprobată joi. Anul acesta va fi, conform estimărilor, unul în care modul de gestionare al veniturilor va fi supus constant controalelor și evaluărilor din partea autorităților centrale și a societății civile.
