Comisia Europeană a intervenit hotărât în scandalul recent legat de reglementarea pieței de acces la internet fix în România, blocând temporar proiectul autorității de reglementare comunale, ANCOM, de a reintroduce reglementarea pe piața locală de acces la puncte fixe în regim en-avantă. Decizia Bruxelles-ului nu doar suspendă inițiativa, ci și deschide o investigație aprofundată, punând sub semnul întrebării justificarea și compatibilitatea acestei măsuri cu legislația europeană. Această mutare semnalează o dispută delicată între prioritățile de cuvinte ale investitorilor, protecția consumatorilor și autonomia de reglementare a autorităților naționale, într-un context în care piața telecom din România s-a remarcat prin performanțe solide, însă și prin provocări legate de concurență și investiții.
Ce încerca să facă ANCOM și de ce a intervenit Bruxelles-ul?
Proiectul de reglementare al ANCOM, notificat în ianuarie 2025, plasează în prim-plan o încercare de a relua reglementarea ex ante pe o piață nereglementată din 2015, cu tendința de a trata Digi România drept un operator cu putere semnificativă. În esență, autoritatea română voia să oblige Digi să ofere acces rivalilor săi la rețeaua fixă în mii de localități rurale, unde compania are în mod frecvent monopol, dat fiind că deține o cotă de aproape 70% din piață și adesea singurul furnizor în zonele mai puțin populate.
În mod concret, proiectul prevedea ca Digi să fie supus unor obligații stricte în ceea ce privește transparența, accesul și prețurile, pentru limitarea potențialului de abuz și stimularea concurenței. În cazul în care aceste măsuri ar fi fost implementate, peste 6.500 de localități din mediul rural ar fi devenit vizate de reguli speciale, menite să înlesnească intrarea altor operatori pe piață.
Însă, decizia de a suspenda acest proiect survine pe fondul unor rezerve serioase ale Bruxelles-ului, care își exprimă „îndoieli serioase” privind justificarea și compatibilitatea măsurii cu legislația Uniunii Europene. Potrivit surselor apropiate deciziei, Comisia Europeană consideră că ANCOM nu a prezentat suficiente dovezi pentru a susține existența unor bariere insurmontabile pentru noi intrări și a avertizat că intervenția prea dură ar putea avea efectul contrar celui scontat: descurajarea investițiilor și crearea unui precedent periculos în sectorul telecomunicațiilor european.
Context și implicații pentru piață
Pentru piața de telecomunicații din România, această dispută reprezintă un moment de clarificare asupra echilibrului necesar între promovarea concurenței și stimularea investițiilor. România se laudă în Europa cu o rețea solidă de internet fix, cu acoperire extinsă și prețuri de retail scăzute, diferențiind-o de alte state membre. ANCOM argumentează că în zonele unde Digi are monopol, există riscul unor practici care pot duce la creșteri de preț sau alte comportamente dezavantajabile pentru utilizatori.
Pe de altă parte, Bruxelles-ul subliniază că o reglementare excesiv de restrictivă poate pune în pericol aceste realizări, afectând direct investitorii și, implicit, dezvoltarea infrastructurii. În plus, Comisia pare să sugereze că, mai ales în cazul unor suspiciuni de comportament abuziv, instrumentele adecvate pentru remedii sunt cele specifice concurenței, nu intervențiile reglementare preventive.
Peisajul rămâne incert, însă, cu o dată-limită de două luni pentru finalizarea investigației, iar deciziile viitoare vor putea influența atât politica de reglementare din România, cât și modul în care țara se poziționează în cadrul Uniunii Europene, ca lider în conectivitate, dar și ca exemplu de echilibru între liberul concurențial și protecția ofertanților.
Privind spre viitor, optimistii speră ca această situație să devină un exemplu pozitiv pentru dialogul între autoritățile naționale și cele europene, asigurând astfel o reglementare echilibrată care să stimuleze investițiile și să protejeze interesele consumatorilor – două elemente fundamentale pentru avansul digital al României în peisajul european.
