Premierul Ilie Bolojan: Creșterea vârstei de pensionare, o necesitate în fața inechităților sociale și a cheltuielilor crescute ale sistemului de pensii
Într-un discurs susținut sâmbătă la Digi24, premierul Ilie Bolojan a exprimat o poziție clară privind reformarea sistemului de pensii din România, subliniind că “trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile.” Declarația intervine într-un moment în care dezbaterile pe tema reformei sistemului public de pensii sunt tot mai intense, pe fondul presiunii exercitate de cheltuielile mari și inechitățile sociale care persistă în domeniu.
Vârsta de pensionare, o propulsie pentru echitate și sustenabilitate
Premierul a explicat că ajustarea vârstei de pensionare este necesară pentru a face față provocărilor generate de cheltuielile mari ale sistemului de pensii, precum și de dezechilibrele sociale existente. În public, el a precizat că această reformă trebuie să fie aplicată în toate domeniile, nu doar în sectorul public, citând explicit Justiția sau Ministerul de Interne. „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile,” a reiterat șeful Guvernului, sugerând că această mutare va ajuta la reducerea presiunii financiare asupra bugetului și la crearea unui sistem mai echitabil.
Recomandarea vine pe fondul discuțiilor privind sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor publice, într-un context în care speranța de viață crește, iar generațiile mai tinere se confruntă cu dificultăți în a susține sistemul. În ciuda reacțiilor negative din anumite segmente ale societății, oficialii guvernamentali consideră că această măsură poate fi un pilon al viitoarelor reforme menite să asigure stabilitatea socială și economică a țării.
Argumente economice și sociale în favoarea creșterii vârstei de pensionare
De peste un deceniu, sistemul public de pensii din România se confruntă cu deficite crescute, provocate de un raport tot mai dezechilibrat între contribuabili și pensionari. Pe lângă această problemă structurală, inechitățile sociale generate de diferențele de venit și acces la pensii reprezintă o sursă de nemulțumiri și tensiuni sociale. În acest sens, oficialii guvernamentali argumentează că majorarea vârstei de pensionare este o măsură necesară pentru a „echilibra balanța” între generatii și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Unele critici susțin însă că această abordare nu poate fi considerată suficientă, fiind nevoie de reforme mai ample, care să vizeze și recalibrarea modului în care se calculează pensiile sau mărirea veniturilor din contribuții. Cu toate acestea, o astfel de decizie trebuie luată în contextul unor reforme structurate și susținute de consens politic și social, astfel încât impactul asupra populației active să fie cât mai acceptabil.
Contextul european și provocările viitoare
Experiența altor țări din Uniunea Europeană arată că creșterea vârstei de pensionare a fost adesea una dintre măsurile principale pentru stabilizarea sistemelor de securitate socială. În Europa, această ajustare a fost urmată de reforme complementare, precum stimulente pentru muncă și măsuri pentru extinderea perioadei active. România, aflându-se încă în etapa de consolidare a propriului sistem, pare să urmeze un traseu similar pentru a evita crizele de sustenabilitate financială.
Pe măsură ce dezbaterea continuă, analiștii și liderii politici urmăresc atent reacțiile sociale și potențialele modificări legislative. În ultimul an, creșterea vârstei de pensionare devine un subiect principal în toate discuțiile despre viitorul sistemului de pensii din țară, perspectiva fiind aceea că doar prin ajustări și reforme profunde poate fi asigurată protecția socială pentru generațiile viitoare.
În concluzie, intenția guvernului de a crește vârsta de pensionare în toate domeniile reflectă o strategie clară de a face față provocărilor financiare și sociale ale sistemului de pensii, dar și de a crea un mecanism mai echitabil. Rămâne de urmărit cum vor reacționa partenerii sociali, dacă vor fi găsite soluții acceptabile pentru toate părțile implicate și dacă aceste măsuri vor fi însoțite de reforme sustenabile, menite să asigure stabilitatea sistemului național de securitate socială în anii ce vor urma.
