Prețurile la combustibili cresc alarmant în România, iar Guvernul a intervenit cu măsuri surprinzătoare pentru a limita impactul asupra buzunarului consumatorilor. În centrul acestei crize, Ilie Bolojan, lider politic și expert în economie, explică într-un mod clar de ce prioritate trebuie să fie motorina și de ce statul, contrar așteptărilor, nu câștigă din aceste măsuri, ci pierde.
De ce motorina este prioritară pentru stat
Bolojan susține că motorina este prioritizare pentru că reprezintă principalul combustibil folosit în transporturile rutiere, agricole și industriale. În condițiile actuale, creșterea prețurilor la benzină afectează mai puțin economia națională, în comparație cu motorina. „Fără motorină, economia se oprește, pentru că nu pot funcționa fermele, transportul de marfă sau chiar utilajele din construcții”, explică el.
De asemenea, motorina are un impact direct asupra costurilor de producție și aprovizionare. În cazul în care prețul acesteia urcă considerabil, prețurile finale ale bunurilor și serviciilor vor crește, generând o inflație accelerată și probleme majore pentru populație. În aceste condiții, efortul statului de a menține prețurile în limite rezonabile devine crucial.
Măsurile Guvernului: între costuri și beneficii
Guvernul a luat recent măsuri pentru a controla scumpirea combustibililor, cum ar fi aplicarea unor subvenții și reducerea accizelor, însă aceste intervenții vin cu costuri mari pentru bugetul de stat. Bolojan afirmă că, deși intențiile sunt bune, aceste măsuri nu sunt sustenabile pe termen lung, mai ales în condițiile în care statul pierde bani din fiecare litră vândută sub prețul de piață.
„Guvernul își asumă un efort financiar uriaș pentru a susține prețurile. În perioade normale, diferența între costul real și prețul la pompă ar fi acoperită de taxe și accize, însă, în această situație, statul trebuie să compenseze din buget. Pe termen lung, această politică nu poate fi menținută fără consecințe asupra deficitului bugetar”, explică Bolojan.
In plus, el atenționează asupra pericolului de a crea o dependență de sprijinul guvernamental, care pe termen lung poate duce la distorsionarea pieței și la creșterea informalității în sectorul petrolier și al distribuției. Astfel, eforturile guvernamentale pot avea efecte secundare negative și pot pune presiune pe alte domenii ale economiei.
Fapt concret, de la începutul lunii aprilie, Guvernul a alocat peste un miliard de lei pentru subvenții în domeniul combustibililor, o sumă considerabilă pentru bugetul național. În același timp, prețurile motorinei au rămas cu până la 50 de bani peste nivelul înregistrat înainte de intervenție, în ciuda eforturilor statului. În aceste condiții, efectele măsurilor devin tot mai discutabile, iar opinia publică cere soluții durabile pe termen lung.
