BNR avertizează asupra răspândirii unui document fals atribuit instituției

Avertisment de falsificat document oficial al Băncii Naționale a României despre “pericol crescut privind siguranța juridică”

Banca Națională a României (BNR) a emis un avertisment public în privința unui document fals care circulă în mediul online, fiind identificat drept “Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, semnat și datat 4 februarie 2026. Instituția financiară garantează că documentul nu are nicio legătură cu activitatea oficială a băncii centrale, subliniind faptul că muncește pentru a menține transparența și încrederea cetățenilor în sistemul financiar și bancar național.

Controverse și riscuri legate de documentul fals

În ultimele zile, pe rețelele de socializare și pe diverse platforme online a circulat un fișier care aparent avea sigla BNR. Acest document anunța, printre altele, o “procură cu autoritate totală” emisă de instituție, dar era clar pentru specialiști și oficiali că respectivele informații sunt neadevărate. Banca Națională a României a precizat ferm că “nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document și nu deține atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la astfel de chestiuni”.

De fapt, această știre falsă pare să fie parte a unui val mai amplu de dezinformare care încearcă să accentueze neliniștea publicului și să creeze paniță în mediul economic. În ultimii ani, BNR a devenit ținta unor atacuri informatice preferate de cei interesați să destabilizeze încrederea în sistemul bancar, precum și să influențeze cursul valutar sau alte indicatori macroeconomici.

Cum se identifică documentele false și de ce sunt periculoase

Specialiști în securitate cibernetică subliniază că astfel de documente false, chiar dacă par autentice, pot fi detectate prin verificări simple: dacă documentul nu se află în evidențele oficiale ale BNR sau dacă nu vine din surse oficiale, trebuie tratat cu prudență. În acest caz, având sigla BNR, documentul pare, la o primă vedere, credibil, însă verificarea detaliată a sursei și a conținutului acestuia dezvăluie rapid neautenticitatea.

Răspândirea acestor false informații nu este doar o problemă de înșelăciune, ci poate avea consecințe economice grave. Într-un context în care încrederea în instituțiile statului și în piața financiară este mai fragilă ca niciodată, dezinformarea poate influența cursul valutar, deciziile investitorilor și, în general, stabilitatea macroeconomică.

Banca Națională avertizează și recomandă prudență

Reprezentanții BNR fac apel la public să fie vigilent și să nu se lase păcăliți de astfel de mesaje false. În comunicatul oficial, banca centrală a menționat: “BNR nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de document și nu deține atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare”. Instituția a anunțat că colaborează cu autoritățile competente pentru identificarea și dismantlarea surselor care răspândesc aceste falsuri.

De asemenea, BNR atrage atenția asupra riscului de a fi induși în eroare și încurajează cetățenii și mediul de afaceri să se bazeze pe canalele oficiale pentru informații de interes public. Verificarea autenticitatea unui document emis de instituția bancară centrală este esențială în fața proliferării curente a dezinformărilor.

Perspective și măsuri de protecție în fața dezinformării

În contextul recent, autoritățile și instituțiile financiare își intensifică campaniile de sensibilizare pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a învăța publicul să recunoască sursele oficiale. BNR intenționează, în continuare, să acționeze rapid și concertat pentru a contracara orice tentativă de manipulare, fiind conștientă de impactul unei astfel de măsuri asupra stabilității economice.

Ultimele zile au arătat că, în era digitală, informația poate fi răspândită cu ușurință, dar și editată sau falsificată în mod intenționat. Autoritățile recomandă verificarea atentă, folosirea surselor oficiale și păstrarea unui scepticism sănătos față de documentele sau anunțurile care par prea bune sau prea suspecte pentru a fi adevărate, mai ales în domeniul financiar, unde încrederea reprezintă fundamentul economiei.

Elena Stanescu

Autor

Lasa un comentariu