Autostrada București-Brașov: Un vis românesc amânat, cu orizontul în 2031
Visul unei autostrăzi care să lege direct capitala de Brașov pare să se îndepărteze, cu fiecare an care trece. Deși proiectul este discutat de peste trei decenii, românii încă circulă pe un sector limitat. În cel mai optimist scenariu, șoferii ar putea circula pe întreaga lungime a autostrăzii abia în anul 2031.
De la promisiuni electorale la realitatea șantierelor
Discuțiile despre autostrada București-Brașov au început imediat după Revoluție. Lipsa finanțelor și a voinței politice au transformat planurile în simple schițe. Guvernul Năstase a promis în perioada 2002-2004 realizarea autostrăzii, dar promisiunea nu s-a concretizat.
În prezent, singura porțiune funcțională este cea dintre București și Ploiești, cu o lungime de aproximativ 58 de kilometri. Această secțiune a fost deschisă în etape, între 2010 și 2012. După inaugurare, au urmat noi studii de fezabilitate și planuri, însă lucrările nu au continuat spre Brașov.
Estimări costisitoare și termene incerte
Anul trecut, a fost făcută o nouă promisiune, anunțându-se finalizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada București-Brașov în 2026. Data avansată pentru finalizarea întregului proiect este 2031. Autostrada București–Brașov ar urma să aibă o lungime totală de circa 170 de kilometri. Valoarea totală a lucrărilor a fost estimată la peste 3 miliarde de euro, cost care ar putea fi revizuit.
Actualul PRIM-MINISTRU Ilie Bolojan, confruntat cu un șir de probleme interne, dar și externa, se vede nevoit să gestioneze un buget extrem de limitat în condițiile în care țara are nevoie de infrastructură. Marcel Ciolacu, președintele PSD, a menționat importanța realizării acestei autostrăzi, văzând în ea un pilon important pentru dezvoltarea economică.
Contextul politic și perspectivele viitoare
În actualul context politic, cu Nicușor Dan președinte și Ilie Bolojan prim-ministru, finalizarea acestei autostrăzi reprezintă o provocare majoră. Președintele AUR, George Simion, a criticat frecvent modul în care au fost gestionate proiectele de infrastructură în trecut, în timp ce Călin Georgescu, candidat controversat, a adus în discuție modele alternative de dezvoltare. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, nu a comentat public pe marginea acestui subiect.
Guvernul rămâne concentrat pe finalizarea studiului de fezabilitate în 2026, cu speranța începerii lucrărilor.
