Conform Economistul.ro: BEREC contestă „pașaportul unic” pentru operatorii de telecomunicații
Autoritățile europene de reglementare în telecomunicații își exprimă îngrijorarea față de propunerea din Digital Networks Act de a simplifica accesul operatorilor pe piața Uniunii Europene, cerând menținerea puterii de intervenție a autorităților naționale în țăriile unde serviciile sunt efectiv furnizate. La o audiere în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European, desfășurată pe 10 noiembrie 2026, conducerea BEREC a reiterat obiecțiile sale față de mecanismul „pașaportului unic”.
Finanțare europeană cerută pentru atribuțiile BEREC
Pe lângă dezbaterea privind reglementarea pieței, directoarea BEREC Office, Verena Weber, a subliniat o altă problemă critică: bugetul actual al agenției nu mai acoperă integral mandatul său de bază. Ea a solicitat o finanțare europeană stabilă, care să asigure resursele necesare atât pentru atribuțiile existente, cât și pentru cele noi, care decurg din Digital Networks Act.
Mecanismul „pașaportului unic” propus în Digital Networks Act ar permite unui furnizor de servicii de telecomunicații care operează în mai multe state membre să depună o singură notificare la regulatorul dintr-un stat. Autoritatea notificată ar informa ulterior celelalte țări vizate, iar confirmarea autorizării ar trebui să fie acordată rapid, fără necesitatea unei decizii administrative prealabile. BEREC susține simplificarea procedurilor de notificare, dar se opune transferului competențelor de aplicare a regulilor către autoritatea din statul notificării. Aceasta ar putea, în viziunea BEREC, să sancționeze încălcări în alte țări, inclusiv prin retragerea dreptului de operare. Președintele BEREC pentru 2026, Marko Mišmaš, a accentuat importanța ca autoritățile locale să își păstreze capacitatea de intervenție.
BEREC avertizează că operatorii ar putea alege strategic statul de notificare pentru a beneficia de regimuri de supraveghere mai permisive, fenomen cunoscut sub denumirea de „forum shopping”. De asemenea, un regulator ar fi obligat să aplice condiții valabile pe mai multe piețe naționale, ceea ce ar putea duce la complicarea procedurilor și la întârzieri în intervenții. Ca alternativă, BEREC propune standardizarea formularelor de notificare și un punct electronic unic de depunere, administrat de viitorul Office for Digital Networks (ODN), fără însă a muta atribuțiile de control și sancționare.
O altă preocupare majoră vizează finanțarea autorităților naționale. Acestea își pot percepe contribuții administrative de la operatori, iar BEREC cere clarificări privind modul în care aceste contribuții și soluționarea contestațiilor ar funcționa dacă autoritatea responsabilă ar fi în alt stat.
În ceea ce privește finanțarea BEREC Office, Verena Weber a cerut modificarea fișei financiare a propunerii legislative pentru a asigura resurse adecvate prin subvenții generale ale UE. Ea consideră nesigură dependența de veniturile din taxe pentru responsabilitățile suplimentare. Propunerea Comisiei Europene estimează cheltuieli suplimentare pentru ODN în perioada 2028-2034, în valoare de 22,857 milioane de euro, și un necesar de 25 de posturi suplimentare până în 2031, însă acestea sunt estimări preliminare.
Digital Networks Act se află în continuare în procedura legislativă, iar intervențiile BEREC au rolul de a influența arhitectura de reglementare și alocarea resurselor necesare.
Sursa: Economistul.ro



