Rămășițele unui bebeluș neanderthalian scot la iveală secrete despre dezvoltarea timpurie a acestor oameni preistorici. Analiza scheletului descoperit în Israel arată că neanderthalienii creșteau mult mai rapid decât oamenii moderni în primii ani de viață. Studiul, publicat recent, oferă o perspectivă fascinantă asupra vieții și evoluției acestor rude ale omului.
Rămășițele bebelușului, cunoscut sub numele de „Amud 7”, au fost găsite într-o peșteră din apropierea Mării Galileei. Cercetările arată că acesta a trăit acum aproximativ 51.000-56.000 de ani. Rămășițele au fost descoperite în anii ’60, însă abia recent o echipă de cercetători a realizat un studiu complet asupra celor 111 oase recuperate.
Ritmul accelerat de creștere
Rezultatele analizei indică faptul că bebelușul avea mai puțin de un an, posibil în jur de șase luni. Ella Been, profesoară la Ono Academic College din Israel și prima autoare a studiului, afirmă că vârsta lui Amud 7 era „mai aproape de șase luni”. Studiul sugerează că Homo neanderthalensis se dezvoltau într-un ritm mai rapid decât Homo sapiens. Această diferență crucială ar putea fi explicată de condițiile de mediu mai dure cu care se confruntau neanderthalienii.
Been a remarcat o serie de diferențe morfologice semnificative. Acestea includ: oase robuste, un endocraniu (cutia craniană) mare, lipsa bărbiei, o claviculă foarte curbată, o înclinație superioară a spinei scapulei (omoplatului), o orientare inferioară a cavității glenoide și o tibie relativ scurtă. Prezența acestor trăsături distinctive la o vârstă atât de fragedă este extrem de importantă.
Implicații pentru evoluția umană
Profesoara Been subliniază: „Faptul că aceste diferențe apar atât de devreme în viață indică faptul că morfologia neanderthaliană este profund înrădăcinată în biologia sa și nu este modelată de mediu sau comportament”. Creșterea rapidă a lui Amud 7 este evidențiată de discrepanța dintre maturitatea scheletică și cea dentară. Dimensiunea corpului său și volumul subcranian (estimat la 879 de centimetri cubi) corespund celor ale unui bebeluș uman modern cu câteva luni mai mare decât vârsta sa dentară.
Adaptare la mediu
Ritmul accelerat de creștere al neanderthalienilor ar putea fi o adaptare la mediul lor. Condițiile de viață dificile, cu resurse limitate și riscuri crescute, ar fi putut favoriza o dezvoltare rapidă. Aceasta putea crește șansele de supraviețuire și reproducere. Cercetările viitoare ar putea clarifica și mai mult aceste aspecte ale evoluției umane.
Studiul a fost publicat în revista Current Biology, adăugând o nouă perspectivă asupra evoluției umane.
