BBC a plătit aproape 38.000 de dolari pentru drepturile de utilizare a imaginii unei familii israeliene, după ce o echipă de filmare a intrat ilegal în locuința lor distrusă de atacurile Hamas din octombrie 2023. Gestul a stârnit controverse și ridică întrebări despre echilibrul etic al jurnaliștilor în timp de criză, mai ales în zone atât de sensibile precum Israelul.
Imaginile familiei Horenstein într-un context delicat
În plină criză umanitară și de securitate în Gaza și în sudul Israelului, cazul familiei Horenstein din satul Netiv a atras atenția pentru modul în care mass-media își exercită drepturile și responsabilitatea. După atacurile devastatoare din 7 octombrie, în timpul cărora peste 1.400 de israelieni și-au pierdut viața, mulți locuitori și-au văzut casele distruse sau grav avariate. În această situație tensionată, o echipă a BBC a pătruns fără permisiune în locuința familiei Horenstein, realizând imagini și reportaje din interiorul locuinței, apoi plătind o sumă considerabilă pentru difuzarea acestor materiale.
În relatarea lor, reprezentanții BBC au argumentat că scopul a fost „să ofere o perspectivă autentică asupra impactului conflictului asupra civililor”. Însă, dreptul de a filma fără consimțământul familiei ridică semne de întrebare cu privire la etica jurnalistică într-un context atât de sensibil, unde fiecare cadru captează mai mult decât simple imagini: reprezintă o încălcare a intimității și suferinței personale.
Controverse și reacții our globale și locale
Reacțiile din partea publicului, organizațiilor pentru drepturile omului și comunității internaționale au fost mixte. Unii critică decizia BBC, considerând că aceasta nu face decât să exploateze suferința unei familii în scopuri jurnalistice. Alții susțin că, pentru o acoperire media în context de conflict, uneori se justifică interviuri și imagini inedite, însă accesul fără permisiune într-o locuință distrusă ridică probleme de etică și respect pentru victimă.
De partea sa, familia Horenstein nu a făcut până acum declarații publice, însă social media a fost inundată de reacții diverse, de la indignare la solidaritate. În Israel, unde unele zone sunt încă în stare de alertă, astfel de incidente complică și mai mult imaginea media, acuzată uneori că ar fi prea pasivă sau, dimpotrivă, prea intruzivă.
Contextul conflictului și responsabilitatea mass-mediei
Conflictul din Gaza și sudul Israelului a escaladat în octombrie 2023, când atacurile Hamas s-au soldat cu peste 1.400 de decesi și mii de răniți. În timp ce autoritățile israeliene avertizează asupra pericolului și solicită populației să fie vigilentă, mass-media încearcă să transmită adevărul din teren, uneori trup și suflet al victimelor.
Însă accentele etice devin tot mai contestate, mai ales atunci când reportajele implică vulnerabilitatea, suferința și pierderea enoriașilor. În cazul familiei Horenstein, ceea ce trebuia să fie o acoperire jurnalistică responsabilă s-a transformat într-o dispută despre limitele eticii în jurnalism, despre dreptul de a documenta și despre respectul față de cei afectați.
Ce urmează pentru jurnaliști și pentru victime
Gestul BBC de a plăti pentru imagini și de a difuza materialele fără consimțământul familiei a atras atenția asupra modului în care mass-media tratează zonele de conflict. În timp ce operatorii de presă își exprimă deseori intenția de a oferi o perspectivă clară și cuprinzătoare, granițele între justificare și intruziune tind să fie mai greu de trasat.
Situația familiei Horenstein rămâne un exemplu al complexității etice și morale în jurnalismul de război. În timp ce conflictul continuă să se desfășoare, iar victimele continuă să-și povestească traumele, întrebarea despre responsabilitatea și limitele jurnalistului în astfel de momente devine tot mai acută. În Israel și în întreaga lume, această controversă va alimenta discuții despre cum trebuie să arate etica în acoperirea crizelor umanitare și despre respectul pentru suferința personală, în ciuda nevoii de informație.
