Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității: Miza financă și compromisuri pentru agricultura românească
Adoptarea definitivă de către Parlament, în ședința extraordinară din 6 august 2026, a Legii privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un moment de cotitură pentru agricultura românească, deblocând o tranșă PNRR estimată la aproximativ 972 de milioane de euro. Totuși, analiza actului legislativ scoate la iveală un paradox major: deși agricultura ecologică este recunoscută oficial drept soluția pentru biodiversitate, ambițiile naționale rămân modeste comparativ cu cele europene.
Traseul legislativ al strategiei a fost sinuos. Documentul, inițial aprobat de Guvern ca Hotărâre, a fost retras pe 28 iulie 2026, Comisia Europeană solicitând un act cu putere de lege. Textul a suferit modificări de vocabular sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale. Forma inițială, aliniată la pactul „Farm to Fork”, prevedea reducerea cu 50% a cantităților absolute de pesticide și fertilizanți sintetici. Forma finală aprobată a transformat această țintă într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”.
Asociația INTER-BIO, prin vocea președintelui COSTIN LIANU, apreciază că aceste compromisuri semantice riscă să blocheze raportările viitoare către Bruxelles. Măsurarea „riscului” fără reducerea fizică a substanțelor este problematică, cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic fiind extinderea suprafețelor ecologice certificate.
Radiografia cifrelor: Ambiții modeste în haine europene
În timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se află pe ultimele locuri în UE, cu doar aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic. Planul Strategic Național și-a asumat o țintă modestă, sub 6% pentru 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, România va rămâne un simplu exportator de materie primă brută.
„România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate”, a declarat COSTIN LIANU.
Riscul structural: Exportăm materie primă bio, importăm hrană procesată
Planul Național de Acțiune identifică corect o problemă a sectorului agricol românesc: peste 80% din producția ecologică internă este comercializată sub formă de materie primă brută, către piețele din vestul Europei. Sectoarele cu valoare adăugată ridicată, precum legumele, fructele, lactatele și alimentele procesate, sunt aproape inexistente în rețelele comerciale autohtone.
Pentru ca noua Lege a Biodiversității să devină o oportunitate economică, creșterea suprafețelor ecologice trebuie dublată de măsuri concrete. Acestea includ investiții logistice în centre de colectare, sortare și ambalare destinate sectorului bio, introducerea unor cote obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea de date transparente care să separe suprafețele bio cu adevărat productive de cele folosite doar pentru subvenții.
INTER-BIO propune finanțare prioritară pentru fermierii bio din fondurile de restaurare ecologică, subvenționarea directă a conversiei către tehnologii bio și finanțarea din bugetul de mediu a băncilor de gene, alături de sprijinirea utilizării semințelor tradiționale. Aceste măsuri sunt esențiale pentru ca fondurile europene să genereze un impact real, ajungând direct la fermierii care livrează rezultate concrete în protejarea naturii și a solului.
Sursa: Economistul.ro
