Băncile europene se află pe pragul unei transformări radicale, alimentată de avântul digitalizării și de progresele în inteligența artificială, într-un proces care riscă să lase în urmă mii de angajați. Potrivit unei analize recente, peste 200.000 de posturi, adică aproape 10% din forța de muncă a marilor instituții financiare din Europa, vor fi eliminate până în 2030. Aceasta nu este doar o prognoză, ci un semnal clar despre direcția în care se îndreaptă sectorul bancar, pe măsură ce automatizarea înlocuiește activitățile tradiționale din sucursale și din spatele cortinei.
Automatizarea schimbă fața bancarilor: de la agenții la algoritmi
Trecerea de la unități tradiționale, cu clienți în față, la canale digitale și sisteme inteligente alterează fundamental modul în care funcționează băncile. Reducerea numărului de sucursale nu mai este doar despre economisirea costurilor operaționale, ci și despre reconfigurarea întregii structuri. În acest context, automatizarea proceselor din back-office devine o prioritate, mai ales pentru serviciile de raportare, verificare a conformității, gestionarea riscurilor și control intern.
Concret, departamentele considerate „măruntaiele” instituției – cele care verifică tranzacțiile, întocmesc rapoarte sau monitorizează reglementările – devin tot mai dependente de algoritmi. Activitățile repetitive, bazate pe volum mare de date, prezintă un teren ideal pentru automatizare și eficientizare, vestind o creștere rapidă a productivității. În acest mediu, economia de timp și resurse poate atinge praguri de hasta 30%, un câștig esențial pentru băncile europene, aflate sub presiunea investitorilor de a-și îmbunătăți profitabilitatea și de a diminua diferențele față de rivalii din SUA.
Reduceri de personal și strategii în derulare
În ciuda incertitudinii, unele bănci europene deja își pun în aplicare planurile de restructurare. În Olanda, ABN Amro și-a făcut cunoscută intenția de a reduce peste cinci mii de locuri de muncă în următorii cinci ani, parte a unei strategii de optimizare a costurilor și de restructurare a operațiunilor. Acest demers nu se limitează la simpla reducere de personal, ci vizează, în același timp, simplificarea și standardizarea activităților pentru a spori eficiența.
Chiar și marea franciză Société Générale a anunțat deschis disponibilitatea de a revizui întreaga structură de costuri, făcând referire la faptul că „nimic nu e intangibil” în contextul actual de presiune asupra productivității. Mesajul este clar: oricât de conservatoare ar fi fost atitudinea în trecut, digitalizarea și automatizarea schimbă radical peisajul. În plus, această presiune nu vizează doar reducerea de personal, ci și adaptarea la un noiu profil de angajați, mai specializați, capabili să gestioneze și să optimizeze noile sisteme.
Impactul global: de la Europa la SUA
Deși ultimele estimări se referă în principal la băncile din Europa, logica acestui proces este valabilă la nivel mondial. În Statele Unite, colosul Goldman Sachs a anunțat deja că va încetini revoluția de angajare, planificând reduceri pentru anul următor, toate în numele eficientizării operațiunilor prin utilizarea AI. În plan intern, însă, există și preocupări din partea unor executivi, precum cei de la JPMorgan, care avertizează că atacarea rapidă a locurilor de muncă junior și reducerea excesivă a rolurilor tradiționale ar putea duce la un deficit de competențe.
Riscul este ca, în goana după eficiență, băncile să piardă din vedere fundamentul profesiei: cunoașterea în profunzime a proceselor bancare, dezvoltarea de specialiști capabili să intervină în situații excepționale sau să corecteze greșelile algoritmilor. Într-o industrie atât de reglementată și sensibilă, erorile, oricât de mici, pot avea consecințe costisitoare, fie că e vorba de pierderea credibilității, sancțiuni sau riscuri financiare.
Pe termen lung, această tendință de restructurare va nu doar că va modifica structura locurilor de muncă, ci și va redefini abilitățile și competențele necesare în sectorul bancar. Digitalizarea nu mai este doar un instrument de eficiență, ci devine motorul unei revoluții care, dacă nu va fi gestionată cu atenție, ar putea lăsa în urmă o „generație fără fundație” solidă, însă și o industrie financiară mai vulnerabilă la riscuri neașteptate.
