Bacteria scarlatinei, responsabilă pentru o infecție contagioasă ce a cunoscut o revenire în ultimii ani, a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia. Această descoperire sugerează că boala exista în Americi cu mult înainte de contactul cu europenii, aducând o nouă perspectivă asupra evoluției acestei bacterii și a impactului său asupra sănătății umane de-a lungul secolelor. Cercetătorii de la Eurac Research au făcut această descoperire analizând rămășițe umane mumificate natural.nn
O descoperire întâmplătoare într-o mumie antică
Descoperirea bacteriei scarlatinei a fost un rezultat surprinzător al cercetărilor desfășurate de cercetătorii de la Eurac Research. Aceștia au analizat rămășițele umane mumificate natural din Bolivia, în căutarea unor indicii despre trecutul uman. Ei au aplicat o abordare deschisă, investigând nu doar ADN-ul uman, ci și pe cel al microorganismelor prezente în rămășițe. Analizele genetice și datarea cu radiocarbon au arătat că mumia aparținea unui tânăr de origine indigenă, care a trăit între anii 1283 și 1383. Craniul acestuia provenea dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia.nnAnaliza unui dinte al individului a dezvăluit urme de ADN aparținând Streptococcus pyogenes, bacteria care provoacă scarlatina. Având în vedere importanța medicală a acestui agent patogen, cercetătorii au decis să aprofundeze studiul.nn
Reconstrucția genomului și implicațiile sale
Echipa de cercetare a folosit o metodă numită asamblare de novo pentru a reconstrui genomul antic al bacteriei. Această metodă are avantajul de a nu fi influențată de referințele moderne, permițând descoperirea de informații noi, inclusiv variante genetice dispărute. Conservarea excepțională a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei, a permis reconstruirea unui genom aproape complet. Aceasta a oferit numeroase informații, arătând, de exemplu, că bacteria era deja capabilă să provoace boala la fel ca variantele moderne. Un alt indiciu important este identificarea aceleiași bacterii în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani.nnCercetătorii au descoperit, de asemenea, specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani. Analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani. Această perioadă coincide cu momentul în care oamenii au început să ducă o viață mai sedentară și să trăiască în comunități mai dense, condiții care ar fi putut facilita răspândirea și diversificarea bacteriei. Studiul a fost publicat în revista *Nature Communications*.
