Conform Europafm.ro: Judecătorul Curții de Apel București pune sub semnul întrebării acuzațiile DIICOT în cazul azilelor din Bihor
Probele prezentate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în dosarul azilelor ilegale din Bihor nu susțin acuzațiile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat aduse familiei lui Viorel Pașca. Aceasta este concluzia magistratului Curții de Apel București, care a motivat decizia de cercetare în stare de libertate a familiei Pașca. Magistratul a analizat modul în care erau tratați beneficiarii centrelor, considerând că nu există indicii de exploatare sau lipsire de libertate.
Lipsă de exploatare, dar prezența asistenței
Judecătorul a subliniat că, la o primă analiză, tratamentul aplicat persoanelor vulnerabile din centrele administrate de familia Pașca nu indică o exploatare. Acestea nu ar fi fost ținute în condiții de sclavie, lipsite de libertate sau în stare de aservire. Procurorii nu au reușit, conform motivării instanței, să demonstreze că inculpații ar fi încasat ilegal donații sau contribuții sociale de la persoanele cazate. De asemenea, demersurile pentru obținerea actelor de identitate și stabilirea domiciliului sau reședinței beneficiarilor au fost considerate firești, având în vedere că mulți proveneau din alte județe și nu dețineau proprietăți.
Îngrijiri medicale și sprijin zilnic, conform instanței
În ciuda acuzațiilor din partea anchetatorilor privind deficiențe în îngrijirile medicale, motivarea Curții de Apel București menționează că persoanele internate beneficiau de consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice. De asemenea, li se monitoriza tratamentul, erau organizate activități recreative și li se oferea asistență pentru activitățile cotidiene. Instanța a considerat că, atâta timp cât nevoile de bază ale pacienților erau asigurate, nu se poate reproșa familiei Pașca controlul asupra conturilor și cardurilor bancare ale acestora.
Alternativa la stradă: centrele familiei Pașca
Un aspect important subliniat de judecătorul Curții de Apel este acela că, pentru o parte semnificativă dintre pacienți, „alternativa concretă nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă”. Această afirmație sugerează că, în lipsa altor opțiuni, centrele familiei Pașca ofereau un minim de protecție socială.
Decizia de a permite cercetarea în stare de libertate a familiei Pașca se bazează pe analiza probelor și pe interpretarea acestora de către judecător. Acesta a considerat că, în stadiul actual al anchetei, acuzațiile formulate de DIICOT nu sunt suficient susținute de elemente concrete care să justifice măsuri preventive restrictive.
Sursa: Europafm.ro
