Administrația Bazinală de Apă Olt a clarificat situația de la barajul de la Gura Râului, situat în județul Sibiu, după o serie de speculații legate de necesitatea golirii totale a rezervorului. În perioada 2023-2025, autoritatea a efectuat lucrări continue de întreținere și reparații la acest baraj, lucru care, conform celor mai recente comunicate, nu a impus eliminarea completă a apei din zonas de acumulare. Această abordare diferă față de alte investiții similare din țară, cum ar fi barajul de la Vidraru, unde golirea totală a fost o etapă necesară în procesul de întreținere.
Lucrări continuue, fără golire totală
Spre deosebire de barajele de mare capacitate, precum Vidraru sau Cernavodă, la Gura Râului s-a optat pentru o serie de intervenții parțiale. Conform unui răspuns oficial, în urma.monitorizărilor, “la barajul de la Gura Râului au avut în perioada 2023 – 2025 lucrări continue de întreținere și reparații” și, mai mult, “nu a fost nevoie de o golire totală a barajului”. Această metodă de lucru a fost posibilă grație unui program strict de control și intervenție, conceput pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a rezervoarelor de apă, fără perturbarea drastică a ecosistemului local sau a activităților economice din zonă.
Specialiștii consideră că această strategie de lucrări parțiale reprezintă o nouă abordare în gestionarea infrastructurii hidrotehnice din România. În contextul schimbărilor climatice, unde evenimentele extreme precum inundațiile sau seceta severă sunt tot mai frecvente, menținerea unui nivel adecvat al apei în baraje joacă un rol crucial pentru siguranță și pentru gestionarea resurselor de apă. Autoritățile spun că astfel de intervenții contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de degradare a infrastructurii, prelungind durata de funcționare în parametri optimi.
Contextul și importanța barajului de la Gura Râului
Barajul de la Gura Râului, construit în anii ’70, are o capacitate de aproximativ 15 milioane de metri cubi și servește nu doar ca sursă de alimentare cu apă pentru localitățile din apropiere, ci și ca măsură de protecție împotriva inundațiilor în zona de câmpie a județului Sibiu. În ultimii ani, acesta a fost supus unor verificări periodice și intervenții de întreținere pentru a evita orice posibilă avarie în condiții de stres hidrologic.
În mod tradițional, multe dintre aceste lucrări au presupus golirea completă a rezervorului, ceea ce a cauzat disconfort local și impact asupra ecosistemelor. În cazul barajului de la Gura Râului, însă, autoritățile au preferat să aplice metode de intervenție mai diffuse, reducând la minimum perturbările. Această strategie vine ca răspuns la nevoia de a menține echilibrul între siguranța infrastructurii și protecția mediului, dar și pentru a asigura continuitatea utilizării resurselor de apă.
Perspectiva pentru viitor: între siguranță și inovație
Potrivit specialiștilor, experiența acumulată la Gura Râului poate deveni un model în domeniul hidroenergeticii și al managementului resurselor de apă din România. În condițiile în care schimbările climatice exigen tot mai mult o atitudine adaptativă și inovatoare, tehnicile de întreținere fără golire totală câștigă teren, reducând impactul socio-economic și conservând integritatea ecosistemelor.
În prezent, autoritățile monitorizează în continuare starea barajului, iar rezultatele pozitive obținute în ultimii ani întăresc convingerea că intervențiile selective reprezintă viitorul în gestionarea infrastructurii hidrotehnice. Se pare că, pe măsură ce tehnologia avansează, înțelepciunea de a păstra resursele și a lucra în armonie cu mediul devine tot mai esențială, fiind în concordanță cu directivele europene de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă.
Astfel, barajul de la Gura Râului devine un exemplu de bune practici în domeniu, arătând că intervețiile bine gândite pot asigura atât siguranța infrastructurii, cât și conservarea ecosistemelor în același timp. În timp ce alte proiecte de această natură încă se confruntă cu provocări, experiența din zona Sibiu pare să deschidă calea spre o gestionare mai eficientă și mai sustenabilă a resurselor de apă din România.
