Austria intră în rândul țările europene care limitează accesul minorilor la rețelele sociale, în cadrul unui parcurs similar cu cel al altor națiuni occidentale. În timp ce Australia a fost prima care a impus interdicții pentru copiii sub 16 ani, Austria și alte state precum Franța, Spania, Danemarca, Grecia, Irlanda și Marea Britanie intensifică discuțiile și implementarea măsurilor restrictive. Deși motivele sunt diferite, toate aceste inițiative vizează reducerea impactului nociv al mediului digital asupra tinerilor, cu accent pe combaterea dependenței și protejarea sănătății mentale a copiilor.
Cu toate acestea, abordările variază: dacă Australia a ales o interdicție clară, Austria adoptă o strategie mai complexă, combinând restricții cu măsuri educaționale. În această țară, planul de lege propune nu doar limitarea accesului minorilor sub 14 ani la social media, ci și introducerea unor module suplimentare în educație, dedicate democrației și inteligenței artificiale. Astfel, guvernul românește nu vrea doar să restricționeze, ci și să educe, să pregătească tinerii pentru lumea digitală în continuă schimbare.
Însă inițiativa austriecilor a stârnit deja critici, în special din partea extremei drepte, care consideră măsura un atac asupra libertății de exprimare și de informare a tinerilor. Opozanții susțin că restricțiile pot limita dreptul copilului de a alege și de a explora online. Însă, pentru majoritatea părinților și politicienilor din coaliția de guvernare, măsura pare să fie o soluție populară, menită să ofere un control mai mare asupra mediului digital de care depind tot mai mult tinerii.
Europa face pași spre o „reglementare digitală” mai strictă
Inițiativele din Austria și alte țări europene marchează o schimbare majoră în abordarea problemelor legate de social media și tineret. De la reguli stricte privind vârsta de acces, la campanii de conștientizare și educație digitală în școli, ideea este clară: trebuie să protejăm generațiile viitoare în fața pericolelor digitale. În contextul crescândelor cazuri de dependență, anxietate și chiar depresie în rândul tinerilor, aceste măsuri sunt considerate esențiale, chiar dacă nu lipsesc opiniile critice despre limitarea libertăților individuale.
România în așteptare, cu legea blocată în procedură
Contrastul cel mai vizibil îl oferă România, unde situația legislativă pare să fi rămas în urmă față de precedenta europeană. Legea „majoratului digital”, adoptată de Senat încă din octombrie 2025, a fost menită să impună un set de reguli stricte pentru platformele online. Conform acesteia, minorii sub 16 ani ar fi trebuit să folosească rețelele sociale doar cu acordul explicit al părinților, iar platformele ar fi trebuit să implementeze filtre de vârstă și măsuri de protecție a datelor. Cu toate acestea, de atunci, proiectul de lege a rămas blocat în procedură parlamentară, fiind menționat doar în stadiul de „trimis pentru raport la comisiile permanente”.
Astfel, în timp ce alte state europene adaugă pași concreți pentru limitarea accesului minorilor, România continuă să amâne și să lase legi importante în sertare. În acest context, oficialii din țară par să se bazeze mai mult pe inițiative voluntare sau pe aplicarea limitată a unor reguli, decât pe legislație clară și obligatorie. Până când parlamentul își va da avizul final, tinerii români rămân într-o zonă gri, în care legislația nu ține pasul cu realitatea digitală.
Perspectiva pe termen lung rămâne incertă, însă trendul european nu mai poate fi ignorat. Liderii politici și societatea sunt tot mai conștienți că generatiile viitoare trebuie pregătite pentru o viață digitală sigură și responsabilă. În timp ce Austria și alte state merg înainte cu reforme concrete, România pare să fie încă într-un stadiu de așteptare, riscă să rateze oportunitatea de a se alinia rigoros la noile standarde de protecție a minorilor în mediul online.
