NASA a declanșat un moment de referință în istoria explorării spațiului, odată cu efectuarea survolului capsulei Orion în spatele Lunii, o premieră pentru o misiune umană după mai bine de 50 de ani. Potrivit agenției spațiale americane, zborul programat pentru luni seară, la ora 21:45 (ora României), va dura aproximativ șapte ore, timp în care astronautii vor fi martorii unor priveliști unice ale fațetei necunoscute a satelitului natural. Manşa va culmina cu trecerea capsulei la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii, în timp ce distanța maximă față de Pământ va atinge 406.770 de kilometri, depășind recordul stabilit de Apollo 13.
Survolul lunar al misiunii Artemis II marchează nu doar o etapă tehnică importantă, ci și un pas esențial pentru înțelegerea formării și evoluției Lunii, în contextul în care doar o parte din fața nevăzută va fi iluminată de Soare. Anunțul NASA subliniază că, datorită poziției orbitei și geometriei Soare-Lună-capsulă, doar 20% din partea ascunsă a satelitului va fi vizibilă în timpul trecerii. Cu toate acestea, chiar și aceste fragmente de vedere pot furniza date neprețuite despre regiuni precum bazinul Orientale sau craterele Pierazzo și Ohm.
Valoarea observațiilor vizuale și a cercetării directe
Partea nevăzută a Lunii este foarte diferită de cea orientată spre Terra. Are o crustă mai groasă, este mai crăpată și crăpăturile adânci, iar zonele întunecate de lavă solidificată sunt mai rare. Aceste caracteristici atrag specialiștii, pentru că pot indica modul în care s-a format această parte a satelitului, precum și momentele-cheie din istoricul său geologic.
Un obiectiv central al misiunii Artemis II este observarea directă a bazinului Orientale, considerat cel mai tânăr și mai bine conservat bazin de impact de pe Lună. Cu o diametru de aproape 930 de kilometri, această zonă este un model pentru înțelegerea formării craterelelor și bazinele mari, nu doar pe Lună, ci și pe alte corpuri cerești. Astronauții pot deveni primii oameni care vor vedea această regiune în întregime, nu doar din imagini robotice, oferind o perspectivă unică asupra unei structuri majore de pe satelit.
Ochiul uman, tot un instrument de observație valoros
NASA apreciază că ochiul uman rămâne un instrument valoros chiar în era sateliților și a sondei automate. Astronauții sunt pregătiți pentru a descoperi nu doar formele mari de relief, ci și diferențele subtile de culoare, textură sau strălucire. Aceste observații pot completa datele obținute din studiile realizate de sonde orbitale și pot contribui la pregătirea pentru misiuni viitoare pe suprafața Lunii.
Survolul va include și o perioadă în care comunicațiile cu capsula Orion vor fi întrerupte, în momentul în care aceasta va trece în spatele Lunii. În plus, astronauții vor putea observa eclipsa Soarelui, din perspectiva capsulei, din cauza poziției relative față de satelit și Soare.
După această manevră, Orion va începe traiectoria de întoarcere spre Pământ, cu amerizarea planificată pe 10 aprilie, în Oceanul Pacific, în apropierea coastelor din San Diego. Acest eveniment marchează finalul unei misiuni test importante, care verifică deja sistemele capsulei și ale rachetei SLS, înaintea unor viitoare zboruri spațiale cu echipaj în regim profund de distanță.
