Sute de opere de artă contemporană, evaluate provizoriu la 500.000 de lei, au dispărut din gestiunea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), generând un scandal de proporții și un litigiu civil la Tribunalul București. Tablourile, împrumutate de Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAR) pentru a promova cultura națională în străinătate, au ajuns în custodia MAE în anii ’90, dar multe dintre ele nu au mai fost returnate sau prezintă semne de degradare.
Procesul, inițiat de MNAR în decembrie 2020, vizează recuperarea integrală a patrimoniului și obținerea de despăgubiri. Din cele 226 de lucrări considerate dispărute, instanța încearcă acum să stabilească valoarea reală. MAE a restituit până acum doar 527 de opere din patrimoniul primit. Zeci de tablouri recuperate ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrate, existând suspiciuni de degradare.
Bătălia pe expertize
Litigiul s-a concentrat pe expertizele necesare pentru evaluarea pagubelor. Muzeul solicită implicarea experților acreditați și a laboratoarelor specializate pentru a stabili valoarea operelor dispărute și amploarea degradărilor celor recuperate. În schimb, MAE contestă concludența acestor expertize, argumentând posibile influențe din partea reclamantului.
Instanța a dispus identificarea unui expert autorizat pentru a analiza operele recuperate, stabilind dacă au fost afectate de factori precum umiditatea sau lumina. Termenul următor al procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie 2026. În același timp, rămâne incertă soarta celor 226 de lucrări de artă pe care MAE nu le recunoaște ca fiind în posesie.
Haosul administrativ și subevaluarea operelor
Investigațiile au scos la iveală subevaluarea cronică a operelor de artă, multe dintre ele fiind evaluate la sume simbolice, ceea ce a dus la o răspundere financiară minimă în cazul pierderii. Lucrările au fost lăsate să se degradeze în sediile diplomatice, fără a respecta standardele minime de conservare. Au existat cazuri de lucrări deteriorate iremediabil din cauza igrasiei și a luminii directe.
Lipsa controalelor periodice și a evidenței centralizate a facilitat rătăcirea a sute de opere de artă între misiunile diplomatice. Rapoartele Curții de Conturi au confirmat haosul administrativ, evidențiind lipsa personalului calificat pentru conservarea artei și procedurile formale de predare-primire a lucrărilor. Curtea de Conturi a semnalat, de asemenea, cheltuieli de întreținere pentru clădiri ocupate abuziv de chiriași, prejudiciul ridicându-se la peste 5 milioane de lei.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a reacționat ca urmare a investigațiilor, promițând măsuri pentru remedierea situației și prevenirea repetării unor astfel de incidente. Procesul civil vizează stabilirea responsabilității patrimoniale a MAE, fără a identifica vinovați în sens penal. O eventuală anchetă penală ar putea fi demarată de organele de urmărire penală.
Sursa: Libertatea
