Conform Mediafax: Controverse legate de proiectul de lege privind criminalitatea de mediu
O serie de informații eronate au circulat în spațiul public, generând îngrijorare în rândul fermierilor și al cetățenilor obișnuiți, cu privire la un proiect de lege inițiat de Ministerul Mediului. Acesta are ca scop transpunerea unei directive europene privind combaterea criminalității de mediu și propune pedepse mai severe pentru infracțiuni precum poluarea sau distrugerea ecosistemelor. Proiectul, aflat în prezent în dezbatere publică, aduce însă clarificări esențiale despre regimul fântânilor.
Fântânile gospodărești, subiect de dezinformare
Controversa a pornit de la interpretări date proiectului de lege, care ar urma să modifice Legea apelor nr. 107/1996. Proiectul menționează că utilizarea ilegală a apelor, ce poate produce daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă, poate constitui infracțiune. Această formulare a fost scoasă din context și prezentată ca o interdicție generală pentru săparea puțurilor. Astfel, au apărut afirmații precum „pușcărie pentru fântâna din curte” sau „contoare obligatorii pe fântâni”.
Reprezentanții unor formațiuni politice și diverse persoane în mediul online au vehiculat ideea unor pedepse de până la zece sau chiar douăzeci de ani de închisoare pentru construirea unei fântâni private, sau chiar sigilarea acestora de la 1 august. Niciuna dintre aceste măsuri, respectiv contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie, nu se regăsesc în textul proiectului publicat de Ministerul Mediului.
Regimul juridic al fântânilor: ce spune legea în vigoare
Legea apelor nr. 107/1996, în vigoare, statuează deja regimul fântânilor din gospodării. Articolul 9 al legii permite folosirea liberă a apelor de suprafață sau subterane pentru nevoi gospodărești, precum băut, adăpatul animalelor, spălat sau îmbăiat, cu condiția respectării normelor sanitare. Această utilizare este permisă doar dacă nu se folosesc instalații de capacitate mare sau dacă acestea au o capacitate de maximum 0,2 litri pe secundă, destinată exclusiv gospodăriei proprii. Un astfel de debit este considerat suficient pentru consumul normal al unei gospodării, iar pentru această utilizare nu este necesară obținerea unui aviz de gospodărire a apelor. De asemenea, persoanele fizice care folosesc apa în aceste condiții sunt scutite de la plata contribuțiilor specifice gospodăririi resurselor de apă. Administrația Națională „Apele Române” a confirmat că oamenii pot continua să construiască și să folosească fântâni pentru propriile nevoi, fără ca proiectul să modifice aceste drepturi.
Când este necesară autorizarea pentru captarea apei
Situația diferă în cazul captărilor de apă de capacitate mai mare, destinate activităților economice, irigațiilor extinse, industriei sau comercializării. Aceste activități depășesc nevoile unei gospodării și, potrivit legii în vigoare, necesită obținerea unei autorizații de gospodărire a apelor. Diferența este esențială: o fântână pentru uz casnic este distinctă de o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, putând afecta nivelul apei și accesul altor utilizatori. Legea românească consideră apa o resursă naturală vulnerabilă și limitată, parte din domeniul public al statului, iar proprietatea asupra terenului nu conferă un drept nelimitat de exploatare a rezervelor subterane.
Proiectul de lege propune pedepse sporite pentru captarea ilegală a apelor, în funcție de gravitatea prejudiciului. Astfel, dacă fapta este susceptibilă să producă daune semnificative, pedeapsa ar putea fi cuprinsă între unu și cinci ani de închisoare. În cazul producerii efective a daunelor, pedeapsa ar putea varia între doi și șapte ani, iar pentru daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, între trei și zece ani. Pedeapsă maximă de 20 de ani ar putea fi aplicată doar în cazurile excepționale în care o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.
România își modifică legislația pentru a transpune Directiva UE 2024/1203, care stabilește reguli minime privind definirea și sancționarea infracțiunilor de mediu la nivel european. Scopul este combaterea faptelor cu impact major asupra mediului, precum poluările industriale sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale. Proiectul promite un sistem gradual de sancțiuni, adaptat gravității și consecințelor faptelor comise.
Sursa: Mediafax
