Conform HotNews: Circa 20 de parlamentari formați din grupuri parlamentare ce au fost ulterior părăsite, devin acum piese importante în calculul politic pentru învestirea unui nou Guvern. Soarta lor politică s-ar putea încheia odată cu eventualele alegeri anticipate pe care partidele mari le iau în calcul.
Impactul neafiliaților în negocierile politice
Cei 21 de parlamentari neafiliați, ajunși în legislativ pe listele unor formațiuni de care ulterior s-au distanțat, dețin un vot crucial în procesul de formare a unui nou Guvern. Partidele PSD și PNL-USR nu reușesc în prezent să obțină o majoritate clară, ceea ce face ca sprijinul acestor parlamentari independenți să fie determinant. Aceștia au fost deja contactați de liderii partidelor, atât înainte, cât și după moțiunea de cenzură, în speranța obținerii susținerii necesare.
Părerile parlamentarilor neafiliați despre anticipate
Dumitru Coarnă, fost deputat S.O.S România, consideră că anticipatele nu ar rezolva criza politică, ci doar ar schimba ordinea partidelor în clasamente, lăsând conflictul politic nerezolvat. „Domnul Nicușor Dan de la Paris a spus că nu dizolvă Parlamentul. Și atunci, tema rămâne la pur politică”, a declarat Coarnă, adăugând că va vota un nou premier doar după ce va vedea componența Guvernului.
Valentina Aldea, senatoare aleasă pe listele POT și ulterior neafiliată, a afirmat că, deși nu consideră alegerile anticipate o soluție benefică în contextul economic actual, este dispusă să le susțină dacă va fi necesar, chiar cu riscul de a pierde mandatul. Ea a subliniat că va vota în interesul cetățenilor.
Dumitrița Albu, deputată fondatoare a partidului UNIT și de asemenea neafiliată după ce a părăsit grupul POT, împărtășește opinia că anticipatele nu sunt soluția, deoarece ar duce la aceleași partide. Totuși, ea se declară pregătită să accepte această situație dacă va fi necesar, menționând importanța luării în calcul a bugetului alocat pentru noi alegeri.
Andrei Csillag, alt deputat neafiliat care a candidat pe listele POT și care acum face parte din UNIT, vede alegerile anticipate ca pe o opțiune potrivită în lipsa consensului politic. El a subliniat că parlamentarii UNIT provin din mediul privat și au profesii la care se pot întoarce, nefiind atașați de mandate. Csillag a menționat cu o notă de scepticism dacă România are în Constituție prevederi pentru alegeri anticipate.
Căile spre alegeri anticipate
Alegerile parlamentare anticipate pot fi declanșate dacă două propuneri de premier sunt respinse de Parlament în termen de 60 de zile, conform Constituției. Până în prezent, a fost respinsă o singură propunere de premier, cea a lui Adrian Veștea. Demisia lui Eugen Tomac înainte de votul final nu este considerată o respingere oficială. Prin urmare, dizolvarea Parlamentului de către Președintele Nicușor Dan devine o posibilitate doar dacă următoarea propunere de premier va fi, de asemenea, respinsă.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a explicat pentru HotNews că alegerile anticipate, odată declanșate de președinte, se vor organiza în maximum trei luni, iar noul Parlament va fi convocat în 20 de zile de la terminarea scrutinului. În perioada interimară, până la depunerea jurământului de către noii aleși, Parlamentul are capacități juridice restrânse, neputând adopta legi constituționale sau organice. Președintele Nicușor Dan a declarat recent că nu exclude alegerile anticipate, dar le consideră puțin probabile și fără logică în acest moment.
Sursa: HotNews
