Vara vine mai devreme și durează mai mult, arată un studiu recent, accentuând efectele schimbărilor climatice asupra anotimpurilor. Cercetătorii de la Universitatea din British Columbia au analizat datele climatice din perioada 1961-2023, descoperind tendințe îngrijorătoare. Fenomenul afectează deja agricultura, gestionarea resurselor de apă, sistemele energetice și sănătatea oamenilor.
Schimbări radicale în calendarul natural
Studiul arată că tranzițiile de la primăvară la vară și de la vară la toamnă devin tot mai bruște. Zonele de coastă din emisfera nordică înregistrează creșteri semnificative ale duratei verii. Analiza a inclus date din diverse zone geografice, inclusiv uscatul, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Au fost analizate și tendințele din 10 mari orașe de pe glob.
Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu. Studiile anterioare înregistrau o creștere mai lentă, de doar patru zile pe deceniu până la începutul anilor 2010. Unul dintre autorii studiului, Ted Scott, notează că datele sunt extrem de surprinzătoare pentru multe orașe.
Implicații importante pentru viața de zi cu zi
La Sydney, de exemplu, temperaturile specifice verii durează acum circa 130 de zile, față de 80 de zile în 1990, o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto se confruntă cu o prelungire a verilor cu opt zile pe deceniu. Aceste schimbări climatice au efecte directe asupra proceselor naturale. De pildă, înflorirea plantelor ar putea avea loc înainte ca polenizatorii să fie activi, afectând ecosistemele.
Cultivarea culturilor ar putea necesita adaptări, inclusiv semănarea mai timpurie. Topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Conform studiului, zonele cu climă mai blândă devin tot mai toride. Scott subliniază că „momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”.
O nouă abordare a definirii anotimpurilor
Pentru a reflecta mai precis realitatea, cercetătorii propun o schimbare în modul în care sunt definite anotimpurile. Ei sugerează renunțarea la definirea acestora pe baza calendarului și adoptarea unei abordări bazate pe depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate. Pragul pentru definirea verii ar fi calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961 – 1990. Totodată, a fost propusă o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Studiul arată că, începând cu 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede comparativ cu perioada 1961 – 1990.
