O avocată din București a realizat o analiză detaliată a propunerii legislative din Parlament privind amnistierea fiscală a mii de antreprenori păgubiți de practicile ANAF în ceea ce privește TVA-ul retroactiv. În urma evaluării, aceasta propune o serie de îmbunătățiri pentru a asigura o aplicare corectă și echitabilă a măsurii legislative.
Practici controversate ale ANAF în cazul contribuabililor mici
De mai mulți ani, tot mai mulți antreprenori de mici dimensiuni se confruntă cu solicitări de plată a TVA-ului din urmă, în condițiile în care au avut codul de TVA anulat anterior, din motive administrative. În aceste cazuri, ANAF a emis decizii de impunere pentru TVA pe perioade de până la șase ani, solicitând sume uriașe, uneori egal cu datoria principală sau chiar mai mari, inclusiv penalități și dobânzi.
Această practică a fost criticată pentru incapacitatea sa de a respecta normele europene și pentru caracterul retroactiv și abuziv al acestor impuneri. În plus, situația este agravată de faptul că firmele, chiar dacă nu au mai colectat TVA de ani buni, sunt puse în fața unor sume de plată imposibil de suportat, fără o justificație clară din punct de vedere legal.
Avocata Alina Nica a evidențiat pericolul acestor măsuri care încalcă principiile proporționalității și securității juridice stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, într-o hotărâre din aprilie 2025, atunci când CJUE a confirmat că radierea automată din registrul TVA, pentru simpla neîndeplinire a unor formalități administrative, încalcă legea europeană.
Inițiativa legislativă și corectările propuse
Parlamentarii au depus recent o lege menită să anuleze obligațiile fiscale stabilite abuziv și retroactiv, într-un efort de a corecta aceste practici incorecte. În expunerea de motive, legislatorii invocă faptul că această măsură are menirea de a sprijini mediul de afaceri în condiții economice dificile și de a corecta erori administrative.
Avocata Alina Nica apreciază inițiativa, dar consideră că forma actuală a legii nu rezolvă toate problemele. În opinia sa, legea trebuie completată pentru a evita ca ANAF să reia aceste practici și după intrarea în vigoare. Ea propune, de exemplu, modificarea Codului fiscal pentru a limita posibilitatea de emitere a deciziilor retroactive în cazul anulării codurilor de TVA, precum și clarificarea faptului că TVA-ul stabilit retroactiv nu poate include penalități și dobânzi care depășesc suma inițială de TVA nesolicitată.
Aceasta atrage atenția asupra faptului că măsura trebuie să fie implementată cu atenție, pentru a evita discriminarea sau situații similare în viitor.
Limitările și riscurile actualei propuneri
Un aspect critic indicat de avocată privește acoperirea situațiilor fiscale. Propunerea, așa cum este redactată, include anulările de TVA din 2015 până în prezent, însă ignoră faptul că problema este identică și pentru perioade anterioare sau pentru alte motive administrative. În plus, dacă nu se modifică și normele fiscale, ANAF poate relua această practică și după adoptarea legii, riscând repetarea și amplificarea acestei dileme juridice.
Printre principalele riscuri se numără și faptul că, fără o reformă a cadrului normativ, măsura poate deveni doar o soluție temporară, fără a adresa rădăcina problemei. Nu există încă o clarificare privind situațiile în care firmele au fost afectate după apelul la această metodă, dacă acestea vor putea cere restituirea sumelor deja plătite sau dacă vor fi protejate de eventuale acțiuni viitoare ale ANAF.
„O lege care tratează diferit situații juridic identice riscă să fie vulnerabilă pe principiul nediscriminării” subliniază avocata Nica în analiza sa.
Rămâne de văzut dacă inițiativa legislativă va fi ajustată în timpul dezbaterilor în Senat, pentru a acoperi toate cazurile similare și pentru a pune bazele unui sistem clar și echitabil.
Propunerea, în momentul de față, se află în etapa de dezbatere în Parlament, iar opinia publică, precum și mediul antreprenorial, urmăresc cu atenție evoluția acesteia. Într-un moment în care presiunea socială față de practicile ANAF a crescut, această lege reprezintă un pas semnificativ, chiar dacă rămâne încă de lucrat la detaliile implementării. Ultima declarație oficială indică faptul că, până în data de 15 mai, va fi ulterior supusă votului în Senat.
