10 aprilie 2026
Acasă / Societate / Diplomat rus atacă Biserica Ortodoxă Română pentru implicarea în relațiile cu Moldova Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat acuzații dure împotriva Bisericii Ortodoxe Române, acuzând-o de agresivitate și de încercări de extindere pe teritoriul canonului Rusiei
Societate

Diplomat rus atacă Biserica Ortodoxă Română pentru implicarea în relațiile cu Moldova Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat acuzații dure împotriva Bisericii Ortodoxe Române, acuzând-o de agresivitate și de încercări de extindere pe teritoriul canonului Rusiei

15 martie 2026
Diplomat rus atacă Biserica Ortodoxă Română pentru implicarea în relațiile cu Moldova Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat acuzații dure împotriva Bisericii Ortodoxe Române, acuzând-o de agresivitate și de încercări de extindere pe teritoriul canonului Rusiei

Diplomat rus atacă Biserica Ortodoxă Română pentru implicarea în relațiile cu Moldova

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat acuzații dure împotriva Bisericii Ortodoxe Române, acuzând-o de agresivitate și de încercări de extindere pe teritoriul canonului Rusiei. Declarațiile, făcute într-un interviu pentru agenția TASS, fac parte dintr-un răspuns mai larg al Kremlinului la influența tot mai vizibilă a Bisericii Ortodoxe Române în Moldova, o zonă de interes geostrategic și religios pentru Moscova.

Implicații religioase și geopolitice ale influenței Bisericii Române în Moldova

Fără a ezitat să critice direct, Lipaev a spus că România încearcă „să elimine ortodoxismul rus” și să-și extindă influența asupra ortodoxiei din Moldova, un teritoriu în care Biserica Ortodoxă Română a intensificat eforturile de a-și consolida poziția. În ultimii ani, Bucureștiul a amplificat dialogul și colaborarea cu Biserica Ortodoxă din Moldova, sprijinind proiecte culturale, educaționale și pastorale, ceea ce a deranjat insistent autoritățile de la Moscova. Kremlinul vede în aceste inițiative un pericol pentru influența sa în regiune, acuzând România de intervenție în „treburile canonice” ale bisericii locale.

Lipaev a avansat ideea că această apropiere a Bisericii Ortodoxe Române de Moldova este parte a unei strategii mai ample de „expansiune agresivă” pe teren care nu-i aparține, deschidând un nou front în rivalitatea ideologică și religioasă dintre cele două mari puteri ortodoxe. Cu toate că oficialii români și moldoveni resping acuzațiile, susținând că acțiunile lor sunt în concordanță cu dreptul canonului și respectă autonomia bisericii moldovenești, declarațiile diplomatului rus adaugă tensiune la o situație deja complicată.

Contextul regional: influența Rusiei în Moldova și războiul cultural cu Romania

Relațiile dintre Rusia și Moldova s-au înrăutățit în ultimii ani, în special după izbucnirea conflictului din Ucraina și agresiunea militară a Rusiei. Moscova consideră Moldova de o importanță strategică, fiind un punct cheie în eforturile sale de a-și păstra influența în regiune, în ciuda aspirațiilor Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană și NATO.

Biserica Ortodoxă din Moldova joacă un rol important în identitatea națională și în politica internă. Suportul Bisericii Ortodoxe Române pentru moldoveni a fost perceput atât ca o mișcare de consolidare a legăturilor culturale, cât și ca o amenințare pentru influența rusească. În acest context, declarațiile lui Lipaev trebuie interpretate ca un semn clar al războiului cultural și religios aflat în plină derulare în regiune.

Ce urmează în contextul altor conflicte canonice și diplomatice?

Deși reacțiile oficiale din România și Moldova au fost prudente, evitând să mai comenteze direct declarațiile diplomatului rus, situația rămâne tensionată. Oficiali din București și Chișinău spun că nu vor permite influenței externe să submineze autonomia bisericii locale și că vor continua să sprijine proiectele culturale și religioase menite să întărească identitatea națională.

Pentru Moscova, această dispută pune în pericol echilibrul delicate în zona religioasă și geopolitică, accentuând diviziunile deja existente între cele două state și între influențele occidentală și rusească. În următoarele luni, este de așteptat ca duritatea discursurilor și acțiunilor diplomatice să devină și mai pronunțate, fiind semne clare ale unei confruntări profonde în care religia și geopolitica sunt strâns legate.

Mecanismele de dialog rămân fragile, iar pozițiile celor implicați sunt, în mare măsură, fixate, ceea ce indică o perioadă de instabilitate și provocări în zona religioasă și diplomatică a României și a teritoriilor din apropiere.