Avocatul unei femei condamnate în primă instanță într-un dosar DNA, judecat la Tribunalul București, acuză că hotărârea de condamnare a fost redactată cu ajutorul inteligenței artificiale. Curtea de Apel București a solicitat Tribunalului București să comunice dacă în redactarea hotărârii a fost folosit un program de inteligență artificială.
Dosarul privind tranzacțiile imobiliare
Tribunalul București a condamnat funcționari publici și polițiști într-un dosar legat de tranzacții cu locuințe. Dosarul, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA), viza cinci persoane, inclusiv o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist. Condamnările în primă instanță variază între doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și cinci ani de închisoare cu executare.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2018-2019, trei dintre inculpați au constituit un grup infracțional specializat în identificarea locuințelor nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București. Aceștia foloseau acte false pentru a realiza diverse tranzacții. Schema frauduloasă implica și o funcționară de la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1.
După identificarea proprietăților, gruparea falsifica acte precum contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese verbale de predare-primire, fișe de calcul, chitanțe, ordine de prefect și chiar titluri de proprietate. În urma procesului, unul dintre acuzați a primit cinci ani de închisoare cu executare. Polițistul implicat a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită. Funcționara a fost condamnată la doi ani și opt luni cu suspendare, iar o altă inculpată a primit trei ani de închisoare cu suspendare. Un acuzat a scăpat prin prescrierea faptelor.
Argumentele avocatului și reacția procurorului
Avocatul Alexandru Morărescu, care reprezintă una dintre inculpate, a ridicat suspiciuni cu privire la utilizarea inteligenței artificiale în redactarea hotărârii. Acesta a observat modificări ale unor cuvinte cheie din declarațiile inițiale, sugerând o procesare automată a textului. Un exemplu concret menționat de avocat este schimbarea cuvântului „manipulativă” într-o formă modificată în cadrul hotărârii. Avocatul a susținut că aceste modificări nu au apărut nici în declarații, nici în rechizitoriu.
Procurorul de ședință a explicat că modificările ar putea fi rezultatul unor autocorectări, similare celor existente pe telefoane. Acesta a menționat, de asemenea, că astfel de situații pot apărea în redactarea diferitelor acte.
Morărescu a solicitat Curții de Apel București să ceară Tribunalului București să comunice programul utilizat. Curtea de Apel a admis cererea și a dispus emiterea unei adrese către Tribunalul București. Instanța trebuie să precizeze dacă a utilizat inteligența artificială.
Posibile implicații și reacția Consiliului Superior al Magistraturii
Avocatul Alexandru Morărescu a menționat că, pentru el, folosirea inteligenței artificiale în justiție nu este o noutate. El a relatat că a fost contactat de un cetățean care i-a prezentat un program de inteligență artificială capabil să analizeze un volum mare de documente dintr-un dosar penal. Avocatul a precizat că, în opinia sa, primul efect al confirmării folosirii inteligenței artificiale în cazul aflat pe rolul Curții de Apel București va fi nulitatea absolută a hotărârii și rejudecarea cazului.
Publicația a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să comunice dacă există programe de inteligență artificială, chiar și sub formă de proiecte-pilot, folosite de judecători la motivarea hotărârilor. De asemenea, a fost solicitată o opinie despre existența unor decizii sau recomandări ale CSM referitoare la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială de către judecători.
Sursa: Gândul
