Conform HotNews: Promisiuni ai vs. realitatea orelor suplimentare în marile companii tehnologice
Directorii companiilor care investesc masiv în inteligența artificială (AI) au promovat de ani de zile ideea că această tehnologie va duce la reducerea programului de lucru, permițând angajaților să muncească mai puțin. Chiar și compania OpenAI le-a recomandat oficial partenerilor săi să testeze săptămâna de lucru de patru zile, susținând că AI va accelera sarcinile profesionale. Cu toate acestea, realitatea din interiorul acestor corporații pare să fie alta, angajații raportând ore de muncă extinse și un nivel ridicat de stres.
Cultura muncii la openai și meta: „sprinturi” intense și presiune constantă
Un fost angajat al OpenAI, care a părăsit compania anul trecut, a declarat pentru BBC că în perioada sa de activitate, săptămâna de lucru de patru zile, promovată de OpenAI, nu a fost niciodată testată intern. În schimb, acesta a descris o cultură a muncii epuizante, marcată de ședințe de criză frecvente, muncă în weekend și evaluări de performanță punitive, care puteau duce la concedieri bruște. „Te duci la muncă sâmbătă sau duminică doar ca să recuperezi sau să te asiguri că lucrurile nu s-au stricat”, a mărturisit sursa.
La Meta, angajații au relatat că au fost mutați forțat în echipe care lucrau la proiecte de inteligență artificială considerate urgente, denumind procesul „recrutare la rece”. Programul de lucru în aceste echipe este adesea foarte lung, angajații depășind programul normal și simțindu-se constant „de gardă”.
Ai accelerază volumul de muncă, nu reduce orele lucrate
Studiile recente indică o tendință contrară promisiunilor inițiale. Un studiu realizat de Universitatea Californiei din Berkeley pe parcursul a opt luni a constatat că angajații care folosesc inteligența artificială „lucrează într-un ritm mai rapid, își asumă o gamă mai largă de sarcini și extind munca pe mai multe ore ale zilei”. Această creștere a volumului de muncă este cauzată parțial de necesitatea verificării constante a rezultatelor generate de instrumentele AI, dar și de tendința angajaților de a umple timpul economisit cu și mai multe sarcini.
Neil Thompson, cercetător la MIT, explică că economiile de timp generate de AI sunt adesea „înghițite” de schimbările necesare implementării și verificării funcționării acestora. Deși angajații ar putea reduce orele lucrate, presiunea de a demonstra valoarea și de a acoperi noi tipuri de sarcini emergente face ca reducerea orelor de muncă să fie improbabilă în viitorul apropiat.
Chiar și angajații care nu sunt direct implicați în dezvoltarea AI resimt efectele. Un fost angajat Google a părăsit compania invocând faptul că AI îi afecta negativ munca, necesitând activități nocturne din cauza transferului de resurse esențiale către proiectele de inteligență artificială. Potrivit acestuia, dependența masivă de instrumentele AI în marile companii tehnologice „creează o cultură negativă, cu presiune excesivă asupra inginerilor”.
Sursa: HotNews



