Bugetul de promovare turistică al României pentru 2026, dublat față de anul precedent, rămâne extrem de modest comparativ cu vecinii din Europa de Sud-Est. În condițiile unui deficit uriaș în turism, reprezentanții industriei și ai ecoturismului cer măsuri concrete pentru a valorifica potențialul natural și cultural al țării.
Promovarea turistică: o investiție insuficientă în fața realităților europene
Pentru anul 2026, bugetul alocat promovării turismului în România se ridică la aproximativ 4,5 milioane de euro, dublu față de anul anterior. Însă, acest sumă rămâne departe de cheltuielile făcute de alte țări din regiune. Bulgaria, de exemplu, investește în campanii de promovare turistică peste 10 milioane de euro, Ungaria alocă 35 milioane, iar Croația chiar 52 milioane. Cu o diferență atât de mare, România își continuă aventura pe un buget extrem de restrâns, ceea ce riscă să submineze eforturile de revitalizare a sectorului.
Turismul românesc se confruntă cu un deficit de cont curent de peste 4 miliarde de euro în 2025, indicând o dependență extremă de cheltuielile în exterior ale românilor. În timp ce românii cheltuiesc la excursii în străinătate aproape dublu față de cât cheltuiesc turiștii străini în România, această pierdere de resurse reprezintă o frână majoră pentru economia națională. În aceste condiții, investițiile limitate în promovare pot părea o picătură într-un ocean de nevoi și potențial neexploatat.
De aici și apelul celor din industria turistică și eco-turism pentru o strategie clară și coerentă. Andrei Blumer, președintele Asociației de Ecoturism din România, avertizează: „Salutăm dublarea bugetului de promovare turistică în 2026, dar discrepanțele majore față de țările vecine nu promit o recuperare.” El subliniază că turismul de nișă, bazat pe natura, tradiții și experiențe locale, poate aduce beneficii considerabile și poate ajuta la redus deficitul. În opinia sa, fără o strategie clară, banii actuali pot fi irosiți sau ineficient folosiți, lăsând România în coada clasamentului european privind potențialul turistic.
O pregătire națională pentru un sector de valoare
Dincolo de nivelul bugetelor, ceea ce lipsește cu adevărat este o viziune pe termen lung, orientată spre promovare intenționată și concretă. În timp ce țările din regiune investesc în campanii bine structurate, menite să poziționeze și să reclădească brandul turistic, în România eforturile rămân fragmentate și insuficiente. În plus, sprijinul pentru turismul de nișă, cum ar fi ecoturismul, se cifrează încă în sfera discursurilor și a propunerilor, în opinia specialiștilor, și nu în proiecte concrete cu fonduri și proceduri moderne.
Andrei Blumer cere un mecanism de finanțare similar cu cel din domeniul cultural, care să permită asociațiilor și antreprenorilor locali să acceseze granturi și proiecte menite să aducă inovație și să capitalizeze resursele naturale și culturale ale țării. În stadiul actual, infrastructura și patrimoniul turistic valoros rămân, din păcate, nepuse în valoare eficient, iar potențialul economic riscă să fie further neglected.
Ecoturismul: o șansă strategică europeană și românească
Inițiativa de a pune ecoturismul pe agenda politică europeană reprezintă o mutare fundamentală pentru sector. În octombrie 2025, a fost fondată Alianța Europeană pentru Destinații de Ecoturism, fiind prima structură dedicată acestei direcții pe continent. La București, AER, reprezentanta României și a Europei Centrale și de Est, joacă un rol crucial în internaționalizare și în sprijinirea destinațiilor locale pentru a-și valorifica resursele naturale și culturale.
Ecoturismul, afirmă Blumer, are potențialul de a atrage turiști cu putere de cumpărare ridicată, dispuși să petreacă sejururi lungi și să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților rurale. În România, rețeaua de destinații de ecoturism însumează peste 8.000 km² de teren, 319.000 de locuitori, 84 de unități administrativ-teritoriale și aproape 200.000 de turiști anual, generând aproximativ 900 de locuri de muncă în zonele rurale. Structurată încă din 2003, aceasta a realizat un sistem de certificare Eco-România și a construit un parteneriat între sectorul public și privat pentru conservarea resurselor naturale.
Acest model, deși încă în fază incipientă, arată deja că ecoturismul nu e doar o oportunitate de conservare a patrimoniului natural, ci și o cale spre dezvoltare economică durabilă. În contextul în care țara dispune de păduri virgine, biodiversitate de rang european și comunități autentice, consolidarea ecoturismului poate aduce beneficii vizibile pe termen mediu și lung.
Perspectiva pentru viitor pare clară: punerea în valoare a acestui sector și obținerea recunoașterii și sprijinului financiar europene pot transforma ecoturismul dintr-un sector de nișă într-un motor de creștere sustenabilă. Pentru România, această direcție nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate pentru a valorifica la maximum bogățiile naturale și culturale, aliniindu-se cu tendințele europene și globale de turism responsabil și durabil.
