Inteligența artificială, o tehnologie care odinioară părea rezervată domeniului high-tech, a devenit acum o prezență de zi cu zi în viețile românilor. În doar un an, utilizarea AI în activitățile cotidiene a crescut semnificativ, indicând o schimbare profundă în comportamentul digital al populației. Cei mai mulți dintre utilizatori o percep ca pe un instrument practic, integrat în decizii concrete, nu doar ca o noutate experimentală. În același timp, însă, există o conștientizare mai profundă a riscurilor, iar nivelul de încredere în informațiile generate automat cedează treptat teren în fața unei evaluări mai critice.
### O schimbare de paradigmă: de la explorare la utilizare operațională a AI
În mediul urban, percepția asupra inteligenței artificiale se transformă rapid. Tinerii adulți, dar și profesioniști cu venituri peste medie, recunosc utilitatea acestor tehnologii în activități diverse. În trecut, AI era asociată mai mult cu cercetarea sau experimentarea; acum, însă, devine un partener de încredere în organizarea vieții personale și profesionale. Se utilizează tot mai frecvent pentru căutarea rapidă a informațiilor, pe lângă sprijinul în procesele de învățare sau în gestionarea și planificarea sarcinilor zilnice. Aceasta atestă o evoluție: de la un instrument de explorare, AI devine un facilitator operațional, integrat în fluxul decizional cotidian.
### Topul preferințelor: ChatGPT domină ecosistemul AI
Pe piața platformelor AI, dominația unui nume este clară. ChatGPT rămâne cea mai utilizată platformă în rândul românilor, mai ales în rândul tinerilor profesioniști și al celor cu venituri medii și peste medie. Această popularitate reflectă ușurința cu care utilizatorii preferă comunicarea prin text, ceea ce indică și modul în care percep AI: mai mult ca un instrument de lucru, analiză și suport, decât ca un asistent conversațional în sensul tradițional. În același timp, alte sisteme precum Gemini sau Microsoft Copilot ocupă poziții secundare, fiind mai specializate și adresate anumitor segmente socio-economice.
### Impactul asupra deciziilor de consum și economice
Ceva mai puțin vizibil, dar foarte relevant pentru economia românească, este influența tot mai mare a AI asupra comportamentului de cumpărare. Mulți utilizatori recurg la aceste tehnologii pentru a compara oferte, a analiza recenzii sau a primi recomandări personalizate. În special tinerii activi profesional și cei cu venituri medii și peste medie sunt cei care se bazează tot mai mult pe AI în procesul decizional, iar această tendință seamănă cu o schimbare de paradigmă în modul în care consumatorii se raportează la informație și la opțiunile de cumpărare.
### Digitalizarea matură: între încredere și prudență
Această creștere în utilizarea AI nu se traduce automat printr-o încredere necritică. Din contră, datele indică o diminuare a nivelului de încredere viscerală în informațiile generate automat, ceea ce relevă o relație mai matură și mai echilibrată între utilizatori și tehnologie. Românii devin mai conștienți și mai selectivi: nu mai acceptă automat orice informație, ci o filtrează, îmbinând rezultatele generate de AI cu experiența personală și evaluarea critică.
Această evoluție sugerează că trăim, de fapt, o etapă de maturizare digitală, în care inteligența artificială este percepută ca un instrument util, dar nu ca o autoritate absolută. AI începe să fie parte integrantă a ecosistemului decizional, fiind filtrată și utilizată cu responsabilitate. În acest ritm, dacă tendința se menține, România va trece de la utilizarea spontană la o abordare structurată, în care eficiența, etica și responsabilitatea devin piloni esențiali. În această etapă, tehnologia nu va mai fi un scop în sine, ci un sprijin adaptabil și invizibil, integrat în procesele individuale și sociale, ajutând la construirea unui mediu digital mai matur și mai responsabil.
