România se pregătește de aderarea la OCDE, un moment istoric, însă analfabetismul financiar ridicat al populației ar putea umbri beneficiile acestei integrări. În timp ce autoritățile se concentrează pe îndeplinirea criteriilor tehnice, o problemă crucială rămâne nerezolvată: lipsa de educație financiară a românilor. Un procent alarmant din populație nu posedă cunoștințele de bază necesare pentru a naviga în lumea complexă a finanțelor.
Cifre îngrijorătoare despre educația financiară
Studiile arată că doar 8% dintre români sunt alfabetizați financiar, cel mai scăzut nivel din Europa. Majoritatea cetățenilor nu înțeleg concepte elementare precum rata dobânzii, inflația sau diversificarea riscului. Lipsa educației financiare are consecințe directe asupra vieții economice a românilor, de la imposibilitatea de a gestiona eficient un buget personal până la decizii financiare riscante. Mulți români nu au nici măcar un cont bancar.
Eurobarometrul 525/2023 arată că 30% dintre români sunt analfabeți financiar, în timp ce doar 13% au competențe la nivel înalt. Comparativ, state precum Olanda, Finlanda sau Estonia au procente mult mai mari de populație alfabetizată financiar. România alocă educației 2,5% din PIB, sub media OCDE de 4,7%, și înregistrează un număr mare de tineri NEETs – care nu sunt nici în educație, nici angajați, nici în formare.
Educația financiară, obligatorie pe hârtie, dar deficitară în practică
Legea prevede ca educația financiară să fie o disciplină obligatorie pentru elevii de gimnaziu. Totuși, realitatea din sălile de clasă este diferită. Mulți elevi nu beneficiază de aceste ore, din cauza lipsei de resurse, a pregătirii insuficiente a profesorilor și a unei infrastructuri educaționale precare.
Strategia Națională de Educație Financiară a fost elaborată în 2023, cu evaluarea rezultatelor programată pentru 2026. Între norma scrisă și ora de curs ținută efectiv există o discrepanță majoră. Aderarea la OCDE presupune importarea unor standarde și a unor metodologii, însă nu transferă automat comportamentul economic adecvat. Acesta se formează prin educație.
PNEFR: un pas spre o schimbare structurală?
Programul Național de Educație Financiară pentru România (PNEFR), lansat în martie 2026 de Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale, încearcă să construiască infrastructura necesară pentru o educație financiară reală. Proiectul pilot include 15 școli din București, sesiuni interactive și conferințe cu specialiști din diverse domenii.
Extinderea la nivel național, programată pentru toamna acestui an, va testa capacitatea României de a susține o reformă comportamentală pe termen lung. Aderarea la OCDE reprezintă un pas important, dar succesul acesteia depinde, în mare măsură, de eforturile de a crește nivelul de educație financiară al populației.
În concluzie, Conferința de la USAMV din 7 aprilie 2026, cu participarea Ministerului Educației, Academiei Române, ARB, FNGCIMM, BVB și ICI București, marchează un moment important în încercarea de a coagula un ecosistem de educație financiară funcțional.
