A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a acestora este precară, iar acuzații s-au plâns instanței de condițiile din detenție. Obiecte de o valoare inestimabilă, furate cu brutalitate, au fost recuperate, însă procesul scoate la iveală noi detalii despre viața și trecutul infractorilor.
Condiții inumane și traume psihice
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a descris experiența sa ca fiind traumatizantă. Acesta a menționat că a fost tratat ca un animal, petrecând șase luni într-o celulă insalubră, infestată cu șobolani. Publicarea fotografiei și a numelui său a fost o altă sursă de suferință, o pată care-l va bântui permanent. Anterior, Chesley W. a fost condamnat la cinci ani și cinci luni de închisoare pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine, demonstrând un istoric infracțional consistent. Deși a fost rezervat în timpul perioadei de probațiune, se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut infracțional similar lui Chesley W, și-a exprimat furia în fața instanței. Condamnat tot la cinci ani și cinci luni pentru spargere violentă de locuință, Z. are un cazier judiciar bogat, incluzând acte de vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Problema cu drogurile și o viață instabilă completează tabloul. Singura sa declarație a fost pe fondul unei revolte interne: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, apelând la dreptul la tăcere. Ulterior, Z. a sugerat că ar putea oferi detalii suplimentare, dar momentan preferă să tacă.
Reacții din partea muzeului și a comunității culturale
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a evocat șocul produs de acest jaf, un eveniment fără precedent, atât la nivel intern, cât și internațional. Acesta a subliniat că valoarea obiectelor furate transcende aspectul monetar, afectând profund interesele culturale. Disparitia artefactelor a generat o undă de șoc în Assen, Olanda, dar si în România. Van Langh a descris o perioadă „oribilă”, încheiată recent odată cu returnarea obiectelor.
Van Langh a vorbit despre prejudiciul cultural și spiritual inestimabil adus României. „Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a declarat acesta. „Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului.” Acesta a evidențiat trauma resimțită de dispariția obiectelor, interpretată nu ca o simplă pierdere, ci ca o rană în memoria colectivă. Directorul muzeului a menționat importanța conexiunilor create de expozițiile internaționale și consecințele dramatice ale furtului, care au provocat furie și neîncredere.
Un tânăr cu un trecut necunoscut
Jan B., primul audiat, cu un trecut fără pată, dar cu o implicare inexplicabilă în jaf, pare a fi cel mai dificil de înțeles. Tânărul de 21 de ani a refuzat să coopereze cu serviciul de probațiune. Se discută dacă ar trebui judecat ca minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard, locuind cu părinții săi. Serviciul de probațiune este nedumerit în privința lui, nedescoperind motivul real pentru care a participat la jaf, fie că a fost vorba de bani sau de influență.
Avocații vor prezenta argumentele lor joi în fața instanței.
