România traversează o perioadă de dificultăți economice majore, marcate de o recesiune alimentată de scăderea consumului, inflație galopantă aproape de 10%, precum și de diminuarea veniturilor reale și o încredere în scădere printre consumatori. În acest context delicat, plățile digitale și utilizarea creditului par să fie singurele zone cu potențial de creștere structurală, chiar dacă această evoluție nu indică o revenire economică sănătoasă.
Evoluție divergentă pe piețele de plăți digitale în România și Europa
În timp ce altă parte a Europei se află într-o fază de stabilizare, datele Visa arată că piața românească se află într-un impas. În țară, dinamica cheltuielilor pare să fi fost blocată, reflectând impactul cumulativ al inflației ridicate, al scăderii veniturilor reale și al încrederii scăzute a consumatorilor. În plus, creșterea cheltuielilor realizate pe credit nu trebuie interpretată ca un semn de relansare economică, ci mai degrabă ca o adaptare defensivă la presiunea provocată de reducerea veniturilor.
Redresarea plăților de debit – mecanism de indicator clar al relansării economice – va fi primul pas credibil în redresarea economică a României. Specialistul în economie de la Visa, Adolfo Laurenti, subliniază că „odată ce vom vedea o revenire solidă a plăților de debit, vom putea conta pe o contracarare mai robustă a recesiunii de consum”. În prezent, creșterea creditului reflectă, mai degrabă, încercarea de a acoperi cheltuielile esențiale precum alimentele, utilitățile sau serviciile recurente, și nu o tendință de relansare a consumului.
Prudența cumpărătorilor și ajustarea comportamentului de consum
Percepția generală a consumatorului român s-a schimbat dramatic, în principal din cauza deteriorării încrederii în economie. În condițiile în care cumpărătorii devin mai prudenți, atât cheltuielile mici devin predominante, cât și amânarea deciziilor importante sau de valoare mare, precum achizițiile de electrocasnice, mașini sau alte bunuri de lux. Această prudență se reflectă și în datele de tranzacționare, în care numărul tranzacțiilor se menține relativ stabil, dar valoarea totală a consumului continuă să fie fragilă și în scădere.
„Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent”, afirmă Laurenti. În condițiile în care încrederea în economie este la un nivel scăzut, prudența devine o strategie de supraviețuire, ce limitează orice perspectivă de relansare rapidă.
Perspective și anii următori
Economiștii anticipează ca, odată ce va avea loc o relaxare a presiunii inflaționiste, să existe o șansă pentru redresarea plăților de debit și pentru relansarea economică treptată. Procesul, în mod ideal, va include stabilizarea veniturilor reale, reluarea plăților din salarii și venituri curente, urmate de o normalizare a utilizării creditului și, în final, de o reluare a cheltuielilor discreționare.
Pentru primele jumătate a anului 2026, experții estimează că presiunile vor persista, însă descreșterea inflației în a doua parte a anului ar putea consolida condițiile pentru o stabilizare treptată a veniturilor și a plăților de debit. În plus, o perspectivă pozitivă este legată de faptul că, după această etapă de ajustare, următorii ani ar putea aduce o relansare mai vizibilă a creșterii economice, estimată la circa 2,8% pentru 2027.
Astfel, economia românească se află între faza de ajustare și stabilizare, iar recuperarea depinde în mare măsură de capacitatea de a învăța să gestioneze și să depășească sancțiunile generate de criza actuală, adresându-se în același timp nevoii de încredere și predictibilitate. Înainte de a vedea o reluare solidă a consumului și a creșterii economice, vom urma o perioadă de tranziție, în care echilibrul devine tot mai clar important pentru sustenabilitatea pe termen lung a economiei.
